Atacul navei românești Fundulea în Strâmtoarea Ormuz
Povestea navei românești „Fundulea” este una dintre cele mai dramatice din istoria marinei comerciale române, având loc în 1987, pe fundalul războiului irano-irakian. În acea perioadă, Nicolae Ceaușescu, liderul României, încerca să mențină relații comerciale cu ambele părți, având o nevoie urgentă de petrolul irakian, fapt ce a deranjat regimul de la Teheran.
Pe 23 noiembrie 1987, nava, un cargou de aproximativ 7.800 tdw, se afla în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz, având ca destinație Kuweitul, după ce încărcase marmură din Italia. În jurul orei 06:00, a fost supusă unui control radio de către un vas militar iranian, fiind ulterior interceptată de un alt vas, fără pavilion, care i-a cerut să oprească motoarele. După o scurtă perioadă de calm, vasul militar a lansat un atac violent asupra „Fundulea”, folosind aproximativ 8–10 rachete cu napalm.
Atacul a vizat compartimente esențiale ale navei, inclusiv zona provei, compartimentul de comandă și sala motoarelor, provocând un incendiu devastator. Echipajul a trăit momente de panică, luptând pentru supraviețuire în mijlocul flăcărilor. Căpitanul Radu Ion Lupu a fost grav rănit și evacuat de urgență, fiind transportat inițial la Dubai, apoi în România, unde a decedat. Alți membri ai echipajului, printre care un ofițer de punte și un bucătar, au suferit răni grave, dar au reușit să supraviețuiască.
Martorii au descris atacul ca fiind extrem de violent, iar napalmul a transformat nava într-un infern. Incidentul a fost perceput ca un act de natură paramilitară, având în vedere lipsa însemnelor oficiale ale atacatorilor. După ce a fost lansat semnalul SOS, mai multe elicoptere militare și civile au intervenit, iar o vedetă militară din Oman a fost prima care a acordat ajutor, urmată de un remorcher olandez care a reușit să limiteze incendiul.
De asemenea, atacul a avut implicații diplomatice importante pentru conducerea României de la acea vreme, în special în contextul relațiilor delicate cu Iranul și Irak. Informațiile despre incident au fost limitate, rămânând în mare parte invizibile pentru publicul larg.
Atacul asupra navei românești Fundulea
Nava românească Fundulea a fost atacată de iranieni în Strâmtoarea Ormuz, incident soldat cu răniți grav printre membrii echipajului. Gheorghe Foriş, martor ocular al atacului, a relatat că, după ce comandantul navei a declarat marfa și destinația, echipajul iranian a început să tragă fără avertisment. Au fost lansate între șapte și opt proiectile percutante incendiara, provocând distrugeri semnificative.
Foriş a menționat că a fost grav rănit în urma atacului și s-a trezit într-un elicopter care l-a transportat la spital, alături de bucătarul echipajului, care a suferit arsuri severe. Comandantul navei a fost cel mai grav rănit și a necesitat intervenții medicale de urgență.
Intervenția medicală și consecințele atacului
Ajutorul de medic de la bordul navei, Vasile Gavriloae, a declarat că a încercat să acorde asistență cât mai bine a putut, dar rănile comandantului erau extrem de grave, inclusiv o rană la cap și o schijă în abdomen, care au dus la amputarea picioarelor. Din păcate, comandantul a decedat ulterior într-un spital din Elveția.
Povestea timonierului Constantin Vârlan
Constantin Vârlan, timonier pe nava Fundulea, a povestit că în momentul atacului se afla în cabină, încercând să doarmă. A descris momentele de panică și frică pe care le-a trăit, gândindu-se că nava se va scufunda. În încercarea de a evada, a întâmpinat dificultăți din cauza fumului dens și a exploziei, dar a reușit să se întoarcă în cabină pentru a se pregăti să iasă din nou.
Atacul asupra navei românești Fundulea în Strâmtoarea Ormuz
Constantin Vârlan, un membru al echipajului navei românești Fundulea, își amintește momentul atacului: „Cobora din comandă, plin de sânge, şi mi-a spus: Au tras în noi! şi a tras şi o înjurătură.” După incident, timonierul a observat o navă iraniană care făcea rondouri, iar atacatorul de la mitralieră a fost pe punctul de a deschide focul. „Probabil ar fi tras, dar cel din faţă, de la timonă, a întors nava şi nu a mai apucat,” a explicat Vârlan.
Marinarii de pe nava Fundulea au fost repatriati treptat, primul grup revenind acasă după o săptămână, iar ceilalți pe 31 decembrie. Autoritățile române le-au recomandat acestora să nu discute despre incident pentru a nu afecta relațiile diplomatice cu Iranul. Cu toate acestea, niciunul dintre marinarii implicați nu a renunțat la navigație, iar unul dintre ei s-a întors pe nava Fundulea după ce aceasta a fost reparată.
Coincidență notabilă este că Iranul avea să fie ultima destinație oficială a dictatorului român în decembrie 1989.