Cum stă România în respectarea statului de drept
Potrivit unui raport recent publicat de Uniunea pentru Libertăţi Civile în Europa (Liberties), România se află într-o situație de stagnare în ceea ce privește respectarea statului de drept. Aceasta înseamnă că, în ultimele evaluări, condițiile legate de statul de drept nu s-au îmbunătățit, dar nici nu s-au deteriorat.
În raportul de 800 de pagini, România este clasificată alături de alte țări, precum Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Ţările de Jos și Spania, ca având un stat de drept în stagnare. Această clasificare sugerează că, deși nu există progrese semnificative, nici regrese notabile nu au fost raportate în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției sau libertatea presei.
În contrast cu România, alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Bulgaria și Ungaria, au fost identificate ca având un regres accentuat în respectarea statului de drept, cu politici din ce în ce mai regresive în Ungaria sub conducerea lui Viktor Orbán.
Raportul subliniază, de asemenea, că mecanismele Uniunii Europene pentru combaterea erodării statului de drept s-au dovedit în mare parte ineficiente, cu multe recomandări repetate de la an la an, fără acțiuni concrete din partea statelor membre.
Astfel, România rămâne într-o zonă de incertitudine, cu un stat de drept stagnant, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul său în contextul valorilor democratice europene.
Cum stă România în respectarea statului de drept
În raportul recent al organizației Liberties, se evidențiază o deteriorare a respectării statului de drept în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. După șapte ediții anuale, concluziile arată nu doar regresul, ci și eforturile deliberate de a submina statul de drept.
Ilina Neshikj, directoarea executivă a Liberties, a subliniat că repetarea recomandărilor fără o urmărire semnificativă nu va inversa tendințele negative observate. De asemenea, raportul critică instituțiile Uniunii Europene pentru că nu au aplicat și apărat în mod consecvent drepturile fundamentale, normalizând utilizarea procedurilor legislative excepționale care afectează protecția acestor drepturi.
Liberties a constatat că, în 2025, cel mai mult s-a deteriorat pilonul democratic al „echilibrului puterilor”, afectând capacitatea ONG-urilor independente și a societății civile de a contesta deciziile guvernamentale. De asemenea, s-a observat o creștere a legislației regresive și a sancțiunilor severe pentru participarea la proteste, ceea ce subliniază tendințele îngrijorătoare din regiune.
În domeniul justiției, raportul arată o lipsă de progrese și o tendință emergentă de ostilitate față de sistemul judiciar. În plus, atacurile asupra jurnaliștilor s-au intensificat în diverse state, inclusiv în România, ceea ce afectează grav libertatea presei.
Aceste concluzii subliniază nevoia urgentă de acțiuni concrete pentru a restabili și proteja statul de drept în România și în alte state membre ale Uniunii Europene.
