Impactul singurătății asupra sănătății
Un studiu recent realizat de Universitatea Cornell, publicat în revista JAMA Network Open, subliniază diferența crucială dintre a fi singur și a te simți singur, evidențiind efectele negative asupra sănătății. Cercetătorii au descoperit că nu numărul de oameni din viața unei persoane este cel mai important, ci modul în care aceștia sunt percepuți.
Participanții care se simțeau mai singuri decât ar sugera situația lor socială au prezentat riscuri mai mari pentru sănătate. Coautorul studiului, profesorul Anthony Ong, a declarat că majoritatea mesajelor de sănătate publică se concentrează pe extinderea rețelelor sociale, dar acest studiu arată că simpla conexiune nu este suficientă.
Izolarea socială versus singurătatea
Izolarea socială se referă la contactul social limitat, în timp ce singurătatea este o experiență subiectivă de deconectare de ceilalți. Studiul a analizat datele a 7.845 de adulți din Anglia, urmăriți timp de 13,6 ani, și a constatat că discrepanța dintre izolarea socială și sentimentul de singurătate este asociată cu riscuri crescute de boală și deces.
Persoanele etichetate drept „vulnerabile social”, care se simțeau mai singure decât ar indica situația lor socială, aveau un risc mai mare de mortalitate din toate cauzele, inclusiv boli cardiovasculare. În contrast, participanții care erau izolați social, dar nu se simțeau singuri, prezentau un risc scăzut pentru majoritatea problemelor de sănătate.
Consecințele singurătății cronice
Un alt studiu publicat în revista Nature Communications Psychology a arătat că persoanele care se confruntă cu „singurătate cronică” percep adesea interacțiunile sociale viitoare ca fiind amenințătoare, ceea ce le determină să se retragă. Această dinamică poate crea un cerc vicios, fiind mai pronunțată în rândul celor cu niveluri ridicate de singurătate cronică.
Anthony Ong a subliniat că intervențiile trebuie să depășească simpla extindere a rețelei sociale, având în vedere atât condițiile structurale care contribuie la singurătate, cât și dinamica perceptivă a acesteia.
Impactul singurătății asupra sănătății
Un studiu recent subliniază că a te simți singur poate avea un impact mai grav asupra sănătății decât izolarea socială. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o cincime din vizitele la medicul de familie sunt cauzate de probleme care nu pot fi tratate prin medicamente, cum ar fi singurătatea și izolarea socială.
Prescrierea socială ca soluție
Pentru a aborda aceste probleme, unii medici utilizează „prescrierea socială”, care implică activități non-medicale menite să îmbunătățească starea de bine a pacienților. Aceste activități pot include plimbări în grup, voluntariat sau participarea la cluburi de grădinărit.
Scopul prescrierii sociale este de a conecta serviciile de sănătate cu resursele comunității, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății populației și reducerea inegalităților. Regatul Unit a fost prima țară care a integrat această abordare în politica națională de sănătate, îndreptând anual peste un milion de persoane către astfel de servicii.
„Prescrierea socială oferă un mijloc puternic de a aborda determinanții sociali ai sănătății”, a afirmat Nils Fietje, expert din cadrul OMS Europa. Începând cu martie 2026, Academia Națională pentru Prescriere Socială din Regatul Unit va deveni Centru Colaborator al OMS, sprijinind statele membre în implementarea acestor politici la nivel național.
