AI Act: Obligațiile firmelor din România înainte de aplicarea sa
Companiile din România care integrează inteligența artificială în activitatea lor se află într-o cursă contra cronometru, având în vedere că, începând cu 2 august 2026, AI Act devine pe deplin aplicabil în Uniunea Europeană. Avocatul specializat în tehnologie, Marius Stanciu, subliniază că orice firmă care utilizează sisteme AI, cum ar fi ChatGPT pentru filtrarea CV-urilor sau algoritmi pentru evaluarea performanței angajaților, este deja vizată de reglementările viitoare.
AI Act, cunoscut ca Regulamentul (UE) 2024/1689, a fost adoptat pentru a stabili reguli armonizate privind utilizarea inteligenței artificiale. Acesta a intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică direct tuturor statelor membre, precum și companiilor din afara UE, dacă sistemele lor AI afectează persoane aflate pe teritoriul Uniunii.
Clasificarea sistemelor AI și obligațiile pentru companii
Regulamentul clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de nivelul de risc, având în vedere impactul acestora asupra vieții și drepturilor oamenilor. Astfel, sistemele cu risc inacceptabil sunt interzise, cele cu risc ridicat sunt supuse unor obligații stricte, iar cele cu risc limitat sau minim au cerințe reduse. Aceasta înseamnă că firmele care utilizează AI în procese precum recrutarea, evaluarea angajaților sau relația cu clienții devin, în ochii legii, implementatori cu obligații clare.
Ce se va întâmpla după 2 august 2026
Din data de 2 august 2026, companiile vor trebui să respecte pe deplin obligațiile impuse de AI Act pentru sistemele AI cu risc ridicat. Utilizarea inteligenței artificiale în procese sensibile, cum ar fi angajarea și accesul la servicii, nu va mai putea fi tratată ca un simplu instrument de eficientizare. Reglementările vor impune cerințe clare, iar firmele vor trebui să se asigure că utilizarea acestor tehnologii nu afectează negativ drepturile și siguranța persoanelor.
AI Act: Aplicabilitate și Obligații pentru Firmele din România
Începând din august 2026, AI Act va deveni pe deplin aplicabil în Uniunea Europeană, iar companiile din România trebuie să fie pregătite pentru noile reglementări. Acestea trebuie să înțeleagă cum să utilizeze inteligența artificială, să fie conștiente de responsabilitățile legale și de riscurile de amenzi semnificative asociate cu nerespectarea normelor.
Obligațiile Firmelor
Transparența este esențială, iar angajații trebuie să fie informați despre interacțiunile cu sistemele AI și despre influența algoritmilor asupra deciziilor. Este necesară supravegherea umană, deoarece sistemele nu pot lua decizii complet autonome în chestiuni ce afectează viețile oamenilor. Marius Stanciu subliniază: „Sistemele nu pot fi lăsate să ia decizii de capul lor, iar angajații trebuie să știe cum și când să intervină”. Aceasta implică obligații concrete pentru companii, cum ar fi documentarea utilizării AI, păstrarea evidențelor și evaluarea impactului.
AI Act permite persoanelor afectate de deciziile automate să depună plângeri și să solicite informații privind utilizarea sistemelor AI. Este important ca firmele să se conformeze acestor cerințe, având în vedere că unele reglementări sunt deja în vigoare din februarie 2025, interzicând anumite utilizări considerate inacceptabile.
Amenzi și Riscuri Financiare
Companiile care încalcă reglementările AI Act se confruntă cu amenzi severe. Sancțiunile pot ajunge la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală pentru utilizarea unor practici interzise. Alte încălcări pot atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar informațiile false pot fi sancționate cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%. Marius Stanciu compară aceste amenzi cu cele impuse de GDPR, anticipând un scenariu similar în privința aplicării AI Act.
Contextul Românesc și Întârzierile
În România, Guvernul a adoptat un memorandum pe 12 martie 2026 pentru desemnarea autorităților naționale competente în aplicarea AI Act, cu ANCOM ca autoritate de supraveghere a pieței. Deși termenul stabilit la nivel european pentru desemnarea acestor autorități a fost 2 august 2025, România a întârziat în acest demers. Totuși, întârzierea nu suspendă aplicarea AI Act; companiile sunt obligate să respecte reglementările, indiferent de stadiul procedurilor naționale.
AI Act: Ce trebuie să știe firmele din România
Începând din august 2026, AI Act va deveni pe deplin aplicabil în Uniunea Europeană, aducând cu sine noi provocări pentru companiile din România. Marius Stanciu subliniază că provocarea principală nu constă doar în respectarea formalităților, ci în dezvoltarea capacității tehnice necesare conformării cu aceste reglementări.
Pregătirea companiilor pentru AI Act
Companiile nu mai au luxul de a amâna procesul de conformare, deoarece întârzierile pot duce la implementări grăbite și incomplete. Stanciu recomandă trei pași esențiali: inventarierea sistemelor AI utilizate, clasificarea acestora în funcție de nivelul de risc și pregătirea angajaților prin training documentat. „Dacă nu poți demonstra că ai făcut asta, ești deja în culpă”, a avertizat el.
Impactul asupra angajaților
Regulile impuse de AI Act vizează și modul în care algoritmii influențează deciziile legate de angajați și candidați. Utilizarea unui algoritm pentru selecția CV-urilor sau evaluarea performanței trebuie să fie transparentă și supusă controlului uman, asigurând astfel o aplicare corectă a acestor tehnologii.