Scăderea Comerțului cu Amănuntul la începutul anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere semnificativă de 7,6% în primele două luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Această scădere se datorează în principal reducerii vânzărilor de produse nealimentare cu 10,7% și a comerțului cu carburanți, care a scăzut cu 9,8%.
Inflația a fost identificată ca un factor major care afectează bugetele populației și comportamentul de consum. Economistul Adrian Negrescu a subliniat că acest declin semnificativ în comerțul cu amănuntul reflectă o tendință îngrijorătoare de contracție economică, accentuată de o inflație persistentă care erodează puterea reală de cumpărare a consumatorilor.
În perioada ianuarie-februarie 2026, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut, de asemenea, cu 2,3%, ceea ce indică o scădere generalizată în sectorul comerțului cu amănuntul. Comparativ cu februarie 2025, scăderea a fost de 6,8% în seria brută, iar în seria ajustată, declinul a fost de 6,2%. Aceste date subliniază o tendință alarmantă în consumul intern, care ar putea avea implicații semnificative asupra economiei în ansamblu.
Scăderea Comerțului cu Amănuntul la începutul anului
Comerțul cu amănuntul a înregistrat o contracție semnificativă de peste 7% la începutul anului, reflectând o tendință îngrijorătoare în consumul populației. Potrivit lui Negrescu, datele comparate pentru februarie 2026 cu aceeași lună din 2025 evidențiază impactul sever al scumpirilor asupra pieței, cu un recul de 6,8% pe seria brută și de 6,2% pe seria ajustată.
„Această contracție nu este un eveniment izolat, ci o consecință directă a scumpirilor în lanț la utilități și servicii, care forțează familiile să își reducă drastic bugetele alocate cumpărăturilor zilnice”, a declarat Negrescu. De asemenea, în primele două luni ale anului 2026, vânzările totale au scăzut cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Sectorul produselor nealimentare a fost cel mai afectat, cu o prăbușire a vânzărilor de electronice, haine și electrocasnice cu peste 10%. Negrescu a adăugat că românii amână achizițiile non-esențiale, iar vânzările de carburanți au scăzut cu aproape 10% în același interval. Chiar și produsele alimentare, considerate mai rezistente în crize, au înregistrat un recul de 2,3%, indicând o modificare profundă a comportamentului de consum.
Impactul Inflației asupra Veniturilor și Consumului
Ioana Arsenie, strateg financiar, a explicat că încetinirea consumului se datorează faptului că veniturile populației nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor. „Creșterea salariilor nu a putut susține creșterea prețurilor. De aceea consumul încetinește”, a afirmat aceasta. Produsele care nu sunt priorități pentru consumatori sunt cele mai afectate, deși unele companii reușesc să mențină vânzările datorită clientelei cu un nivel de trai mai ridicat.
Companiile care au rezistat mai bine au fost cele care „au fost atente la costuri și au făcut ajustările de preț necesare”. Aceasta sugerează că, în ciuda contracției pieței, unele firme au prioritizat canalele de vânzare eficiente și au renegociat relațiile contractuale pentru a obține cele mai bune condiții comerciale.
„Probabil luna aprilie va aduce o ajustare mai serioasă. Avem semnale că și pe segmentul alimentar sau al cadourilor specifice, vânzările de Paște sunt sub anul trecut”, a concluzionat Arsenie, subliniind că sunt lansate campanii comerciale pentru a valorifica stocurile aprovizionate.
