China și criza energetică globală: diversificarea surselor de energie
Strategia pe termen lung a Chinei de diversificare a surselor de energie și de constituire a stocurilor o ajută să facă față perturbărilor cauzate de conflictele internaționale, arată analiștii economici citați de France24. Deși unele sectoare se confruntă în continuare cu dificultăți majore, prioritatea dată securității energetice de Beijing a permis țării să fie bine pregătită pentru astfel de șocuri.
China, un importator net de petrol, a obținut anul trecut peste jumătate din țițeiul transportat pe mare din Orientul Mijlociu, conform analizei efectuate de firma Kpler. Muyu Xu, analist senior în domeniul petrolului la Kpler, subliniază că liderii chinezi au construit depozite suficiente și au constituit rezerve strategice ca răspuns la „preocupările generale legate de situația geopolitică” din ultimii ani.
Aceste eforturi au pus Beijingul într-o poziție favorabilă comparativ cu vecinii săi asiatici, precum Japonia și Filipine. Deși China nu s-a grăbit să elibereze rezervele sale strategice, eforturile de reducere a dependenței de combustibilii fosili încep să dea roade. Lauri Myllyvirta, cofondator al Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, afirmă că tranziția către energia regenerabilă face ca Beijingul să fie într-o poziție relativ favorabilă pentru a face față provocărilor actuale.
Capacitatea eoliană, solară și nucleară a fost extinsă, iar infrastructura rețelei electrice a fost îmbunătățită pentru a transporta energia necesară provinciilor populate. Deși dependențele din sectorul manufacturier persistă, energia regenerabilă ajută semnificativ la reducerea impactului crizei.
Li Shuo, directorul China Climate Hub din cadrul Asia Society, a subliniat că actuala criză energetică susține strategia pe termen lung a Chinei, care se bazează pe „toate opțiunile”. Președintele Xi Jinping a cerut accelerarea dezvoltării unui „nou sistem energetic” pentru a proteja securitatea energetică a țării.
În concluzie, China își consolidează poziția pe piața energetică globală prin diversificarea surselor și creșterea stocurilor, ceea ce contribuie la atenuarea presiunii economice în contextul crizei energetice mondiale.
China și criza energetică globală: impactul diversificării și stocurilor
China se confruntă cu efecte negative din cauza crizei energetice globale, ceea ce complică eforturile liderilor de a relansa economia stagnantă. Rafinăriile de petrol de mici dimensiuni, care au beneficiat de acces la țițeiul iranian și venezuelean, sunt printre cele mai afectate. Pierderea țițeiului iranian reprezintă un semnal de alarmă pentru aceste întreprinderi, concentrate în principal în provincia estică Shandong.
Beijingul are „sentimente mixte” în legătură cu situația, conform lui Xu de la Kpler. Rafinăriile de tip „ceainic” constituie aproximativ o cincime din capacitatea de rafinare a Chinei și oferă locuri de muncă semnificative. Totuși, standardele de mediu mai puțin stricte și incertitudinea veniturilor fiscale fac ca închiderea acestor rafinării să nu fie în întregime negativă pentru China.
Producția de cipuri, considerată o prioritate strategică de către Xi, ar putea întâmpina și ea provocări, în special din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz. Qatarul, un producător major de heliu esențial pentru fabricarea semiconductoarelor, a suspendat aprovizionarea în contextul conflictului actual. Industria chimică ar putea, de asemenea, să resimtă o „presiune semnificativă” din cauza acestor perturbări, dar, conform lui Michal Meidan de la Institutul de Studii Energetice din Oxford, impactul la nivel național poate fi atenuat.
Deși economia va fi afectată de creșterea prețurilor și de o posibilă încetinire, actorii economici iau deja măsuri preventive pentru a răspunde acestei situații dificile.
