Piețele energetice globale se află într-o criză profundă
Criza energetică globală este pe cale să devină o catastrofă, iar situația este agravată de închiderea Strâmtorii Ormuz, care a dus la pierderi semnificative de petrol. Lumea a pierdut deja aproape 2% din producția anuală, iar fără o redeschidere a acestei rute maritime, costurile vor exploda, ceea ce ar putea bloca complet sistemul global de aprovizionare cu combustibil. Aceasta este concluzia unei analize realizate de The Economist.
Pe 17 aprilie, ministrul de externe al Iranului a anunțat „deschiderea completă” a Strâmtorii Ormuz, iar prețul țițeiului Brent a scăzut cu 10%. Însă, în urma atacului asupra unui petrolier din India, prețurile au crescut din nou, evidențiind instabilitatea piețelor energetice. În doar 50 de zile de conflict, s-au pierdut 550 de milioane de barili de țiței din Golful Persic, iar în fiecare lună de închidere a strâmtorii, se pierd 7 milioane de tone de gaz natural lichefiat (GNL).
Deși în țările occidentale efectele sunt momentan limitate, cu prețuri ușor mai mari la benzină, stocurile de combustibili rămân aproape de nivelurile anterioare conflictului. Totuși, această aparentă stabilitate este înșelătoare, deoarece ultimele petroliere care au reușit să traverseze strâmtoarea au ajuns la destinații îndepărtate, iar rezervele disponibile sunt pe cale de epuizare.
Factorii care împing lumea spre marginea prăpastiei
Experții subliniază că trei factori principali contribuie la criza energetică: epuizarea stocurilor de petrol, reducerea producției de combustibil de către rafinării și cererea artificială înaltă, în special în Europa. Pentru a evita un dezastru total, este esențial ca Strâmtoria Ormuz să se redeschidă, dar unele pagube sunt inevitabile.
Într-o perioadă în care cererea de combustibil crește din cauza sezonului de vacanțe, un eveniment major ar putea reechilibra piețele energetice. Totuși, stocurile de petrol transportate pe mare s-au epuizat, ceea ce face ca piețele să fie extrem de vulnerabile la orice perturbare suplimentară.
Piețele energetice globale: O criză imminentă
Piețele energetice globale se află într-o situație extrem de precară, fiind influențate de mai mulți factori care contribuie la apropierea de un dezastru. În special, criza din Golful Persic a afectat grav Asia, care importă 80% din petrolul exportat de această regiune. Stocurile comerciale ale țărilor asiatice sunt aproape epuizate, iar Coreea de Sud și Japonia se confruntă cu o reducere semnificativă a rezervelor strategice.
Reducerea producției și creșterea prețurilor
În ultimele săptămâni, rafinăriile din Asia au fost nevoite să reducă producția cu peste 3 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă 10% din capacitatea lor totală. Această reducere ar putea crește la 5 milioane de barili în luna mai și 10 milioane în iulie, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. Prețurile pentru benzină, motorină și kerosen au crescut semnificativ, atingând niveluri record din cauza conflictului din Iran.
Impactul asupra Europei
Europa, deși a evitat până acum o catastrofă, nu va putea să o facă pentru mult timp. 16 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene utilizează fonduri publice sau reduc taxe pentru a proteja consumatorii de creșterea prețurilor. Totuși, și rafinăriile europene se confruntă cu provocări, fiind nevoite să cumpere țiței la prețuri mult mai mari, ceea ce va duce la reducerea producției.
Perspective sumbre
Dacă Strâmtoarea Ormuz nu se deschide până în iunie, rezervele de kerosen ale Europei, de obicei suficiente pentru 50 de zile, se vor diminua considerabil. Situația se va agrava și mai mult dacă Statele Unite decid să interzică exporturile de produse petroliere rafinate, ceea ce ar putea afecta și mai mult piețele globale. În concluzie, o pierdere semnificativă de petrol pare aproape inevitabilă, iar revenirea la nivelurile de producție anterioare ar necesita luni de zile.
Piețele energetice globale în pericol
Piețele energetice globale se află într-o situație alarmantă, cu riscul unei pierderi semnificative de petrol din Golful Persic. Conform analistului Saad Rahim de la Trafigura, o pierdere cumulativă de 1,5 miliarde de barili de petrol, reprezentând aproximativ 5% din producția anuală globală, este aproape inevitabilă.
Dacă strâmtoarea nu se va deschide în viitorul apropiat, impactul ar putea fi și mai sever, cu cifrele dezastrului crescând de două ori. Istoric, cererea de petrol a scăzut cu 10% într-o perioadă scurtă doar în timpul pandemiei de COVID-19, când carantinele au dus la o scădere a PIB-ului mondial de peste 3%. Timpul pentru a evita o criză similară este extrem de limitat.
