BNR pregătește un memorandum pentru recuperarea tezaurului de la Moscova
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat că instituția va înainta un memorandum autorităților, având ca scop elaborarea unei noi strategii pentru recuperarea tezaurului românesc aflat la Moscova, după încheierea crizei politice actuale.
Isărescu a subliniat importanța sprijinului din partea instituțiilor statului și a societății civile pentru ca demersul să fie eficient și durabil. „Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale și la calculele politice pe termen scurt. Abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens și lipsește de constanță eforturile naționale”, a declarat el.
Tezaurul românesc, compus din 91,5 tone de aur, a fost trimis la Moscova în perioada 1916-1917, într-un context militar dificil. Isărescu a menționat că, în ciuda protocoalelor semnate cu Rusia, puterea bolșevică a confiscat întregul tezaur românesc în ianuarie 1918. „Transferul s-a realizat doar după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat un protocol care garanta integritatea valorilor trimise”, a explicat el.
Acesta a adăugat că dosarul tezaurului i-a fost predat în prima zi de mandat, în 1990, incluzând 166 de documente oficiale referitoare la această problemă, evidențiind astfel importanța și complexitatea situației.
BNR pregătește un memorandum pentru recuperarea tezaurului de la Moscova
Banca Națională a României (BNR) a demarat un proces de recuperare a tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial, care a fost sechestrat de Uniunea Sovietică. Acest demers se înscrie în cadrul unui angajament mai vechi, respectând un jurământ istoric asumat de-a lungul timpului de către autorități.
Internaționalizarea subiectului tezaurului
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că instituția a depus eforturi semnificative pentru a aduce în atenția internațională problema tezaurului. Acesta a afirmat că responsabilitatea de a lăsa o moștenire adecvată generațiilor viitoare este esențială, iar BNR trebuie să conștientizeze progresele și provocările legate de această temă.
În acest context, BNR a participat activ la inițiative internaționale, inclusiv trimiterea de lucrări europarlamentarilor și susținerea rezoluției adoptate de Parlamentul European, care vizează returnarea tezaurului național al României. Această rezoluție a fost adoptată pe 14 martie 2024, iar eforturile de promovare a subiectului au început în noiembrie 2023.
Activități de informare și educare
BNR a organizat expoziții și întâlniri cu studenți și profesori în diverse orașe din țară, pentru a crește conștientizarea publicului asupra problemei tezaurului. De asemenea, a fost creată o pagină dedicată pe site-ul BNR, care include informații detaliate despre istoria tezaurului, restituirile parțiale și inventarul acestuia.
Dialogul cu Rusia
Isărescu a menționat că, deși dialogul cu Rusia este limitat, există progrese facilitate prin precedente istorice. BNR continuă să exploreze toate opțiunile pentru recuperarea tezaurului, încercând să mențină subiectul pe agenda internațională.
Astfel, BNR își propune să dezvolte un memorandum care să facă demersul de recuperare a tezaurului imun la ciclurile electorale, asigurându-se că această problemă rămâne o prioritate constantă.
BNR Lucrează la un Memorandum pentru Recuperarea Tezaurului de la Moscova
Banca Națională a României (BNR) se pregătește să elaboreze un memorandum destinat recuperării tezaurului românesc aflat la Moscova. Conform celor afirmate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, acest demers trebuie să fie independent de ciclurile electorale, asigurând o continuitate în eforturile de restituire.
Un aspect semnificativ al acestui proces este recunoașterea oficială a obligațiilor legate de tezaur de către partea rusă. Aceasta a fost consemnată în documentele Comisiei comune româno-ruse, unde s-a stabilit că documentele prezentate de România sunt autentice și au valoare de tratat internațional.
Isărescu a subliniat că, deși BNR nu renunță la abordarea bilaterală, este necesară o instituționalizare mai robustă a dialogului, care să reflecte schimbările politice internaționale și să pregătească terenul pentru o eventuală reîntoarcere a Rusiei în cadrul dreptului internațional. Deși Rusia reprezintă o sursă de îngrijorare, guvernatorul a menționat și istoria pozitivă a restituirilor, referindu-se la exemplele din trecut, cum ar fi restituirile parțiale către România din 1935 și 1956.
