Bomba cu ceas: Criza îngrășămintelor și impactul asupra prețurilor alimentelor în Europa
Deși, la începutul războiului din Iran, prețurile produselor din supermarketuri nu au fost afectate imediat, situația se va schimba drastic. Creșterea costurilor îngrășămintelor și combustibilului va influența producția agricolă din Europa, ceea ce va conduce la scumpirea alimentelor disponibile consumatorilor.
Războiul din Iran va provoca o schimbare în prețurile alimentelor, procesul desfășurându-se în trei etape: gazul natural este utilizat pentru a produce îngrășăminte, care apoi sunt folosite în agricultură pentru a genera alimente. Fiecare etapă durează mai multe săptămâni, iar ciclul se finalizează în câteva luni. David Laborde, directorul Diviziei de Economie Agroalimentară din cadrul FAO, subliniază că majoritatea alimentelor de pe rafturi au fost produse folosind resurse achiziționate înainte de criza actuală.
Europa produce îngrășăminte cu azot, însă depinde de importurile de gaze naturale. O creștere a prețului gazelor, determinată de crizele din Golful Persic, va duce la scumpirea îngrășămintelor. De exemplu, de la închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazului natural au crescut cu 59%, iar cele ale îngrășămintelor cu până la 50%. Consumatorii europeni vor resimți prima dată scumpirea combustibilului, iar impactul crizei de îngrășăminte se va simți în timp.
Fermierii europeni beneficiază în prezent de rezerve de îngrășăminte cumpărate înainte de război, dar această situație nu va dura. Deși grâul se vinde la aceleași prețuri ca înainte de conflict, îngrășămintele sunt acum mult mai costisitoare. Unii agricultori reduc cantitatea de azot utilizată, ceea ce va duce la recolte mai mici în anul 2027 și, implicit, la prețuri mai mari pentru consumatori.
Estimările arată că 45 de milioane de oameni ar putea suferi de insecuritate alimentară gravă, dacă războiul din Iran continuă. În țări precum Irlanda, care nu dispun de o industrie a îngrășămintelor, fermierii se confruntă cu dificultăți severe, fiind nevoiți să achiziționeze îngrășăminte la prețuri ridicate. În Suedia, Federația națională a fermelor estimează pierderi de 160 de milioane de euro din cauza crizei, ceea ce reprezintă 12% din profituri.
În concluzie, criza îngrășămintelor amenință să provoace o explozie a prețurilor alimentelor în Europa, iar efectele acestei crize se vor resimți din ce în ce mai acut în lunile ce urmează.
Criza îngrășămintelor și impactul asupra prețurilor alimentelor în Europa
Criza îngrășămintelor amenință să provoace o explozie a prețurilor alimentelor în Europa. Fermierii se confruntă cu recolte semnificativ mai mici, iar în SUA, se preconizează cele mai reduse recolte de grâu din 1919 până în prezent. Această situație dificilă îi determină pe fermieri să transfere costurile ridicate către consumatori.
În fața acestei crize, Comisia Europeană a implementat un pachet de măsuri de urgență pentru a ajuta fermierii, relaxând normele privind ajutoarele de stat. Totuși, soluțiile oferite pentru îngrășăminte nu vor avea un impact imediat. Planul de acțiune, care va fi prezentat pe 19 mai de către comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, se concentrează pe patru direcții: reducerea dependenței de importuri, stimularea producției interne, promovarea alternativelor cu emisii reduse de carbon și încurajarea utilizării mai eficiente a îngrășămintelor.
Este important de menționat că efectele acestor inițiative nu se vor resimți înainte de 2027, deoarece construcția unei fabrici de îngrășăminte durează între trei și patru ani, iar producția europeană se află deja cu 19% sub nivelul din 2019. În acest context, fermierii din SUA, care se confruntă cu dificultăți similare, raportează că aproximativ 70% dintre ei nu își pot permite întreaga cantitate de îngrășăminte necesară pentru acest an.
Pe lângă aceasta, problemele legate de lipsa îngrășămintelor afectează și alte țări, precum Brazilia și Etiopia. În plus, riscul unui fenomen El Niño puternic, care ar putea agrava condițiile meteorologice, este estimat la peste 90% pentru acest an. Situația este complicată și de deciziile Chinei de a suspenda exporturile de îngrășăminte, ceea ce contribuie la agravarea crizei.
Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat că, în cazul în care războiul din Iran continuă, încă 45 de milioane de oameni s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară gravă. Comparativ cu criza provocată de războiul din Ucraina, care a avut un efect imediat, actuala criză se dezvoltă lent, dar impactul său va fi semnificativ.
În concluzie, planul Comisiei Europene privind îngrășămintele, ce va fi dezvăluit în curând, este văzut ca un răspuns la aceste provocări, însă implementarea soluțiilor structurale necesare rămâne o provocare constantă.