România: Vânzări ieftine de energie în Bulgaria și reimporturi costisitoare
România se confruntă cu o criză energetică, importând energie la cele mai mari prețuri din Europa. Deși țara beneficiază de surse regenerabile, precum energia solară, aceasta nu reușește să își acopere consumul. De exemplu, la ora 8:00, consumul era de aproape 5.200 MWh, iar producția de 4.352 MWh. Acest deficit este agravat de oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, ceea ce înseamnă că, în următoarele săptămâni, România va funcționa fără energie nucleară.
În momentul de față, România vinde energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh, dar importurile, în special în orele de vârf, pot ajunge până la 250 euro/MWh. Această situație evidențiază problemele grave de planificare energetică din România, unde importurile, deși doar de două ori mai mari ca exporturile, au o valoare financiară de aproape șapte ori mai ridicată.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că România continuă să gândească energia în termeni tradiționali, axându-se pe creșterea capacităților de producție. În contrast, Bulgaria a adoptat rapid noi strategii energetice, investind în capacități de stocare și utilizând baterii de tip „grid-forming”, care pot stabiliza rețeaua electrică într-un sistem dominat de surse regenerabile.
Practic, România produce energie ieftină în timpul zilei, pe care Bulgaria o stochează și, ulterior, România o reimportează seara la prețuri exorbitante. Deși România are o capacitate instalată de aproximativ 10.100 MW în eolian și fotovoltaic, Bulgaria, cu 6.700 MW, reușește să monetizeze mai bine tranziția energetică datorită investițiilor sale masive în stocare.
România: Vânzări ieftine de energie în Bulgaria și reimporturi costisitoare
Recent, România s-a confruntat cu o situație paradoxală în sectorul energetic, vânzând energie electrică ieftin în Bulgaria, doar pentru a o reimporta ulterior de șapte ori mai scump. Această problemă este considerată a fi rezultatul unei planificări deficitare și a gestionării inadecvate a investițiilor în infrastructura energetică.
Eugenia Gusilov, expertă în domeniul energiei, a subliniat că această stare de fapt ar fi putut fi evitată. „Este rezultatul unei proaste planificări și unei proaste gestionări a investițiilor pentru care am avut bani – și bani au fost puși la dispoziție de către Uniunea Europeană”, a declarat Gusilov la Digi24. Ea a adăugat că, dacă România ar fi dezvoltat capacitate de stocare și Hidroelectrica s-ar fi concentrat pe aceste investiții, în loc de acordarea de bonusuri pentru conducere, situația ar fi fost diferită.
În continuarea discuției, Gusilov a fost întrebată ce măsuri ar trebui să ia decidenții pentru a diminua efectele negative ale acestei crize. Ea a menționat importanța implementării unor soluții de tip demand response, care să permită consumatorilor să folosească energie în timpul zilei, atunci când producția solară este mai ridicată. Totuși, ea a recunoscut că majoritatea consumatorilor nu pot face acest lucru din cauza programului de muncă, ceea ce duce la un consum mai mare după ora 18:00. Astfel, cei care nu pot adapta consumul vor plăti prețuri mai mari din cauza planificării defectuoase și a întârzierilor în realizarea investițiilor necesare.
