Pierderea rapidă a gheții marine din Oceanul Arctic a dus la o schimbare probabil ireversibilă în compoziția chimică a apelor arctice, afectând întregul lanț trofic, de la plancton la mamifere marine. Aceasta concluzie este susținută de un studiu publicat în revista Communications Earth & Environment.
Cercetătorii de la University of Edinburgh au analizat datele din ultimele două decenii din Strâmtoarea Fram, un canal crucial pentru circulația apelor arctice către Oceanul Atlantic. Studiul a relevat o scădere constantă a nivelurilor de nitrați în apele care părăsesc Oceanul Arctic începând cu anul 2009, fenomen ce coincide cu accelerarea pierderii gheții marine.
Expunerea la lumină a platformelor continentale anterior acoperite de gheață a intensificat un proces natural de denitrificare, transformând nitrații în azot gazos și diminuând astfel disponibilitatea acestui nutrient esențial pentru fitoplancton. Această schimbare sugerează că Oceanul Arctic a trecut de la un sistem limitat de lumină la unul limitat de nitrați, având implicații majore asupra ecosistemelor marine și a rolului său în reglementarea climei globale.
Profesorul Raja Ganeshram, coordonatorul proiectului, subliniază că ecosistemul arctic a depășit un „punct critic” în jurul anului 2009 și avertizează că implicațiile acestei schimbări sunt profunde, inclusiv pentru pescuitul comercial din Atlanticul de Nord. Din cauza continuării pierderii gheții marine, este foarte puțin probabil ca Oceanul Arctic să revină la condițiile anterioare acestui prag ecologic.
