Decenii de opacitate și abuz în sistemul ORNISS
Un proiect de lege ambițios, depus în martie la Senat și transmis în aprilie la Camera Deputaților, are ca scop să încheie o perioadă îndelungată de opacitate și abuz în cadrul sistemului de certificare de securitate (ORNISS). Inițiativa, susținută de deputata social-democrată Mirela Matichescu, vizează alinierea României la standardele europene și NATO în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale.
Sistemul actual de certificare funcționează ca o cutie neagră, iar persoanele care primesc o decizie negativă de refuz sau retragere a certificatului nu au acces la motivele concrete ale acestei decizii. Autoritățile invocă „motive clasificate” și refuză să ofere explicații, generând o procedură arbitrară fără precedent.
Această situație a dus la condamnări internaționale, inclusiv o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 2022, care a stabilit că statul nu poate ascunde deciziile sub pretextul secretului și să refuze controlul judiciar real. Proiectul de lege se bazează pe o analiză atentă a jurisprudenței europene și a standardelor internaționale, subliniind că motivarea unei decizii administrative trebuie să fie transparentă și să permită exercitarea controlului de legalitate.
Parlamentul a documentat numeroase cazuri în care avizul negativ a condus la „execuții profesionale” în carieră, afectând magistrați, ofițeri de poliție și funcționari din sectoare strategice. Acest sistem a permis transformarea serviciilor de informații în „decidenți supremi” asupra carierei politice și administrative, fără a fi obligate să motiveze deciziile și fără control judiciar efectiv.
Proiectul de lege propune o motivare esențializată, prin care autoritățile trebuie să ofere un rezumat neclasificat al motivelor, astfel încât persoanele afectate să-și poată exercita dreptul la apărare fără a compromite securitatea națională. De asemenea, instanța de contencios administrativ va avea capacitatea de a verifica temeinicia probelor care au stat la baza deciziilor, având acces la dosarul complet în regim de confidențialitate.
În concluzie, acest proiect de lege reprezintă o oportunitate de dialog democratic și subliniază că statul de drept și securitatea națională nu sunt în opoziție, ci se pot susține reciproc.
