Bruxelles-ul se pregătește pentru un posibil nou șoc bancar
Funcționarii Uniunii Europene lucrează la un plan pentru a asigura funcționarea instituțiilor de credit în caz de criză bancară, având în vedere lecțiile învățate din prăbușirea Credit Suisse, care a avut loc acum trei ani. Deși au fost adoptate reglementări menite să asigure că acționarii și creditorii suportă pierderile băncilor în dificultate, încă există lacune semnificative în cadrul de gestionare a crizelor bancare, ceea ce reprezintă un risc pentru bugetul public.
Bruxelles-ul se confruntă cu cheltuieli anuale masive, estimative la 1 trilion de euro, pentru modernizarea economiilor și consolidarea apărării, în timp ce se luptă cu probleme economice precum creșterea prețurilor la combustibil. Un colaps al unei mari bănci europene, cum ar fi Deutsche Bank sau BNP Paribas, ar complica și mai mult situația.
În acest context, Comisia Europeană a demarat lucrările pentru un plan menit să abordeze aceste probleme înainte de următoarea criză financiară. Un document consultat de Politico subliniază că „lipsa unui mecanism european adecvat duce la lacune persistente în cadrul de gestionare a crizelor, care subminează credibilitatea și încrederea”.
Criza din 2023, care a urmat falimentului Silicon Valley Bank, a evidențiat rapiditatea cu care deponenții pot retrage fonduri. De asemenea, UE nu poate replica strategia elvețiană de salvare a Credit Suisse, deoarece nu dispune de un trezorier unic capabil să intervină rapid. Bruxelles-ul a stabilit reguli stricte pentru a preveni ca contribuabilii să suporte costurile salvării băncilor, inclusiv cerințe pentru bănci de a crea „testamente în viață” și rezerve pentru absorbția pierderilor.
Bruxelles-ul se pregătește pentru un posibil nou șoc bancar
Uniunea Europeană se confruntă cu provocări în ceea ce privește lichiditățile instituțiilor de credit, în contextul în care Consiliul unic de rezoluție supraveghează băncile aflate în dificultate. Acesta dispune de o plasă de siguranță de 81 de miliarde de euro, finanțată de sector, care poate sprijini băncile în proces de rezoluție, dar eficiența acesteia depinde de capacitatea băncilor de a accesa lichiditățile necesare pentru a-și desfășura activitatea.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu poate tipări bani pentru a acoperi pierderile băncilor în dificultate. Pentru a aborda aceste probleme, Comisia Europeană a solicitat contribuții de la instituții esențiale precum BCE, Fondul de salvare al zonei euro (Mecanismul European de Stabilitate – MES) și Consiliul unic de rezoluție (SRB). Deși discuțiile se află într-o etapă tehnică și este puțin probabil ca acestea să ajungă în fața miniștrilor de finanțe în acest an, viceminiștrii de finanțe au început să discute despre „lichiditatea în procesul de rezoluție”, un subiect prioritar pe agenda actuală a președinției SUA la G20.
Comisia Europeană explorează un plan de responsabilitate în lanț, în care BCE ar oferi o linie de salvare creditorilor aflați în dificultate. Acestea ar putea emite obligațiuni speciale garantate de SRB, iar în cazul falimentului, SRB ar putea utiliza plasa sa de siguranță pentru a rambursa BCE. Dacă acest mecanism nu ar fi suficient, SRB ar putea solicita fonduri de la sectorul bancar sau MES, cu condiția ca Italia să ratifice noul tratat al fondului de salvare.
În final, dacă toate celelalte opțiuni eșuează, responsabilitatea ar reveni guvernului care susține salvarea băncii, care poate solicita o linie de credit de la MES. Această abordare ar asigura protejarea contribuabililor pe termen lung, conform declarațiilor oficialilor UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat că analiza lichidității în procesul de rezoluție este parte integrantă a discuțiilor pe marginea competitivității bancare, cu un raport care urmează să fie publicat în curând. Aceasta subliniază importanța asigurării unei Uniuni Bancare funcționale în fața provocărilor actuale.
