Noua lege a integrității și parteneriatul civil
Noua lege a integrității, care introduce conceptul de „relație asemănătoare cu cea dintre soți”, marchează un progres important în recunoașterea juridică a parteneriatului civil și a familiilor de facto, inclusiv a cuplurilor formate din persoane LGBT. Teodora Ion-Rotaru, manageră de proiecte la ACCEPT, a subliniat că statul nu poate impune obligații fără a oferi și drepturi. Aceasta a declarat că în România există peste un milion de persoane care formează familii asemănătoare soților, dar care nu beneficiază de recunoaștere legală.
Ion-Rotaru a evidențiat că printre aceste familii se află numeroase cupluri LGBT, care nu au acces la instituția căsătoriei și la forme de protecție legală. Ea a argumentat că introducerea obligațiilor pentru persoanele aflate în relații asemănătoare căsătoriei trebuie să fie însoțită de recunoașterea drepturilor, afirmând: „Atunci când statul instituie obligații, trebuie să se asigure că există și drepturi”.
Reprezentanta ACCEPT a menționat deciziile Curții Constituționale din ultimii ani, care recunosc existența acestor familii și protecția lor în diverse domenii legale. Ion-Rotaru a subliniat gravitatea introducerii de obligații fără a răspunde nevoilor reale ale acestor familii, cum ar fi protecția în caz de boală, deces sau despărțire.
Beneficiile parteneriatului civil
Teodora Ion-Rotaru a explicat că parteneriatul civil ar completa Codul Civil și ar oferi drepturi persoanelor care aleg această formă de recunoaștere juridică. Aceasta a menționat că legislația ar aduce drepturi concrete, cum ar fi moștenirea și accesul la spital, pentru cei care optează pentru un parteneriat civil.
De asemenea, Ion-Rotaru a subliniat necesitatea de a oferi protecție legală și familiilor de facto, care nu decid să oficializeze relația. Ea a concluzionat că este esențial să se recunoască și să se protejeze aceste structuri familiale pentru a răspunde nevoilor lor specifice.
Noua lege a integrității și parteneriatul civil
Noua legislație a integrității din România deschide discuția despre recunoașterea parteneriatului civil, subliniind importanța protecției vieții de familie de facto. Conform reprezentantei ACCEPT, este esențial ca această protecție să existe, similar cu reglementările din alte state europene, chiar și pentru persoanele care nu aleg să se căsătorească formal.
Exemple din Europa
Un exemplu relevant este Olanda, unde cuplurile care trăiesc împreună de peste cinci ani beneficiază de drepturi legale asupra bunurilor comune. În cazul unei despărțiri sau al decesului, aceștia pot solicita instanței să decidă cum se împart bunurile acumulate împreună, fără a fi necesară o formalitate de înregistrare a relației.
Diversitatea relațiilor de familie
Reprezentanta ACCEPT a subliniat diversitatea familiilor de facto din România, menționând că acestea includ persoane din toate categoriile sociale. „Acel milion de români care au relații de familie de facto este de o diversitate inimaginabilă, incluzând oameni cu studii superioare din marile orașe, dar și din mediul rural”, a afirmat ea.
Controversele legii
Adoptarea noii legi a integrității a generat controverse, în special în ceea ce privește amendamentele care impun demnitarilor să își publice declarațiile de avere și pentru partenerii aflați într-o „relație asemănătoare cu cea dintre soți”. Această modificare a ridicat întrebări privind recunoașterea legală a diverselor forme de familie.
