CCR analizează noua Lege ANI
Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte, miercuri, pentru a discuta sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii, atacată printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, precum şi printr-o acţiune separată din partea preşedintelui Nicuşor Dan.
Una dintre principalele contestaţii se referă la retroactivitatea sancţiunilor stipulate în lege, în special prin Amendamentul „Fritz”, care prevede că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat incompatibilitatea sau conflictul de interese, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susţin că această prevedere încalcă Articolul 15 din Constituţie, argumentând că legea ar trebui să dispună doar pentru viitor, fără a adăuga sancţiuni noi pentru faptele deja finalizate conform vechii legi.
O altă miză majoră a contestaţiilor se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă, reglementate prin Amendamentul „Grădinaru”. Noua lege extinde obligaţia de a depune declaraţii şi asupra persoanelor care au relaţii asemănătoare celor dintre soţi cu demnitarii, fără a defini clar ce înseamnă o astfel de relaţie. Acest lucru ar putea forţa persoanele afectate să se autocalifice ca subiecţi ai legii, pentru a evita amenzi.
Critici la adresa legii vin din partea preşedintelui şi a opoziţiei, care consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private care nu deţin funcţii publice reprezintă o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată. Această formă de reglementare este văzută ca un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, impunând responsabilitate unei terţe persoane pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o.
Legea integrităţii este, de asemenea, un jalon critic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și trebuie promulgată până la 31 august. Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene.
Disputa are loc în contextul în care CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) și experţii anticorupţie avertizează că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană.
