CCR discută Legea integrității și contestațiile aferente
Curtea Constituțională a României se reunește astăzi pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate referitoare la noua Lege a integrității. Contestațiile au fost formulate de 27 de senatori USR și PNL, precum și printr-o acțiune a președintelui Nicușor Dan. Ședința va începe la ora 11:00.
Principalele contestații
Una dintre principalele mize ale contestațiilor se referă la caracterul retroactiv al unor sancțiuni, prin intermediul ceea ce a fost denumit Amendamentul „Fritz”. Această prevedere stipulează că aleșii care au fost declarați în incompatibilitate sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că această măsură încalcă articolul 15 din Constituție, care prevede că legea are aplicabilitate doar pentru viitor.
O altă chestiune importantă vizează obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese, conform Amendamentului „Grădinaru”. Legea extinde această obligație la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Contestatarii argumentează că sintagma nu este definită clar, ceea ce ar putea conduce la o ingerință în viața privată a persoanelor care nu ocupă funcții publice.
Impactul asupra fondurilor europene
Legea integrității este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august. Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea la CCR, blochează accesul la 771 de milioane de euro din fonduri europene. Contestatarii resping aceste acuzații, subliniind că integritatea nu poate fi garantată printr-o lege considerată neconstituțională.
În acest context, Agenția Națională de Integritate și experții anticorupție avertizează că reducerea transparenței în privința averilor poate afecta angajamentele internaționale ale României, inclusiv în raport cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
