Asociațiile de pacienți îi cer lui Ilie Bolojan acces real la medicamente
Mai multe asociații de pacienți i-au adresat o scrisoare deschisă premierului interimar Ilie Bolojan, subliniind importanța accesului real la tratamente în deciziile legate de politica medicamentelor. Organizațiile avertizează că lipsa medicamentelor și retragerile de pe piață pot afecta grav continuitatea tratamentului pacienților.
În contextul unei declarații recente a premierului, care a sugerat utilizarea medicamentelor generice ca alternative la cele scumpe, asociațiile au subliniat că nu toate medicamentele inovatoare au echivalente generice. „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, afirmă organizațiile, care subliniază riscurile discontinuităților de aprovizionare pentru accesul echitabil la medicamente.
Potrivit asociațiilor, discuția despre costurile tratamentului trebuie să includă și disponibilitatea efectivă a acestuia în farmacii și spitale. „Întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci și «va exista el în farmacie și în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?»”, se arată în scrisoare.
Organizațiile avertizează că schimbarea frecventă a tratamentului din cauza lipsei de medicamente îi poate obliga pe pacienți să caute soluții alternative, ceea ce poate duce la complicații și costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate. De asemenea, pacienții cu boli rare riscă să fie lipsiți de tratamente adecvate din cauza restricțiilor de acces.
Accesul la tratamente inovatoare pentru pacienții din România este, de asemenea, întârziat în comparație cu alte țări europene, cu un timp de așteptare pentru rambursare care a crescut semnificativ. Asociațiile cer ca interesul pacienților și dreptul acestora la îngrijire medicală adecvată să fie priorități în politica de sănătate.
Scrisoare deschisă din partea asociațiilor de pacienți către Ilie Bolojan
Asociațiile de pacienți au trimis o scrisoare deschisă lui Ilie Bolojan, în care subliniază problema accesului la medicamente esențiale pentru pacienți. Organizațiile susțin că pacienții nu pot fi constrânși să accepte lipsa tratamentelor din cauza costurilor ridicate, fără o analiză a consecințelor întârzierii și fără verificarea existenței unor alternative viabile.
Conform datelor incluse în scrisoare, perioada medie de așteptare pentru compensarea terapiilor aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului a fost de 1.110 zile în România, comparativ cu media europeană de 597 de zile. La începutul acestui an, mai puțin de 20% dintre medicamente erau compensate, iar nicio terapie autorizată în 2023 sau 2024 nu a fost încă inclusă în lista de compensare, conform analizei ARPIM.
Asociațiile mai afirmă că intervalul până la compensarea efectivă a crescut semnificativ, de la o medie de 253 de zile în perioada 2020-2023 la 447 de zile în 2024-2025. Aceste concluzii evidențiază o problemă critică, având în vedere că România se află printre statele Uniunii Europene cu rate ridicate ale mortalității din cauze prevenibile și tratabile.
Organizațiile nu solicită rambursarea necondiționată a tuturor medicamentelor noi sau costisitoare, ci cer ca deciziile să fie fundamentate pe dovezi clare și să fie comunicate transparent. De asemenea, ele solicită sprijin pentru medicamentele generice, astfel încât acestea să fie disponibile pe piață, și nu doresc ca pacienții să fie obligați să își schimbe tratamentele doar pentru că o alternativă este mai ieftină pe hârtie.
În concluzie, asociațiile de pacienți subliniază că un sistem de sănătate eficient nu poate economisi doar pe hârtie în detrimentul accesului pacienților la tratamentele necesare. Eficiența sistemului de sănătate ar trebui să se reflecte în disponibilitatea continuă a tratamentelor potrivite pentru fiecare pacient care are nevoie de ele.
