Eșecul Legii Salarizării și Impactul Asupra Ratingului României
România se confruntă cu o pierdere estimată de 770 de milioane de euro din PNRR, din cauza neajungerii la un acord privind Legea salarizării unitare, o reformă amânată din 2022. Eșecul acestei reforme amplifică presiunea asupra ratingului țării, care se află în prezent la ultima treaptă recomandată pentru investiții, conform unei analize Bloomberg.
Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că neimplementarea reformelor asumate reflectă o lipsă de voință politică și compromite credibilitatea statului în fața agențiilor de rating, a Comisiei Europene și a investitorilor. Legea salarială ar fi trebuit să corecteze dezechilibrele din sectorul public și să ofere predictibilitate bugetară pe termen lung.
Negocierile între partidele politice au fost dificile, iar președintele Nicușor Dan a declarat că, în ciuda eforturilor, termenul-limită de finalizare a reformei nu poate fi respectat. Deși partidele își asumă pierderea fondurilor, acestea s-au angajat să continue discuțiile pentru a adopta legea până la sfârșitul anului.
În ciuda faptului că pierderea banilor nu va afecta semnificativ bugetul pe anul în curs, eșecul reformei ridică întrebări privind capacitatea României de a reduce deficitul bugetar în viitor. România are o țintă de deficit de 6,2% din PIB, dar datoria publică a depășit 60% din PIB, ceea ce îi îngrijorează pe investitori.
Valentin Tătaru, economist la ING Bank, a avertizat că riscurile legate de ratingul României sunt în creștere, având în vedere eșecul adoptării unei reforme esențiale. Agențiile de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P, mențin România la cel mai scăzut calificativ din categoria recomandată pentru investiții, toate având o perspectivă negativă. România a evitat retrogradarea în categoria „junk” de către Fitch, dar provocările rămân semnificative.
Riscurile eșecului Legii salarizării în România
Recent, agenția Fitch a avertizat asupra riscurilor asociate cu neaplicarea unor măsuri de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu. Această situație ar putea conduce la o reducere a ratingului României, iar costurile de finanțare pentru țară sunt deja printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Obligațiunile externe ale României se tranzacționează la randamente mai slabe comparativ cu alte țări din regiune, iar în actuala criză politică, diferența de randament față de Serbia s-a accentuat. De exemplu, obligațiunile în dolari ale României au fost printre cele mai slabe titluri de pe piețele emergente, iar randamentul obligațiunilor cu scadență în 2036 a crescut cu cinci puncte de bază, la 6,56%.
România se confruntă cu un guvern interimar, fără majoritate parlamentară, după destrămarea coaliției de guvernare în luna mai, ceea ce a dus la întârzieri în adoptarea Legii salarizării bugetarilor. Analistul valutar principal Piotr Matys a declarat pentru Bloomberg că, dacă factorii de decizie din România nu își prioritizează reformele fiscale, acest blocaj ar putea afecta atât accesul la fondurile europene, cât și menținerea ratingului în categoria „investment grade”.
În absența Legii salarizării și cu alte reforme în așteptare, România ar putea absorbi doar aproximativ 90% din cele 13,6 miliarde de euro disponibile sub formă de granturi din PNRR. Această absorbție integrală ar fi esențială pentru a reduce presiunea asupra bugetului, într-un moment în care țara se confruntă cu dificultăți în gestionarea datoriei.
Concluzie
Eșecul Legii salarizării nu doar că amplifică riscurile economice, dar pune în pericol și stabilitatea financiară a României, cu posibile consecințe severe asupra ratingului de credit și accesului la fonduri europene.
Eșecul Legii salarizării și riscul retrogradării României
În contextul actual, se observă o lipsă de voință în implementarea reformelor necesare, ceea ce afectează credibilitatea statului român față de agențiile de rating, Comisia Europeană și investitori. Această problemă este recunoscută, iar România se află deja la ultima treaptă de „investment grade”.
Potrivit președintelui Asociației CFA România, riscul ca România să fie retrogradată a crescut semnificativ. Deși deficitul bugetar a avut o evoluție favorabilă în acest an, această performanță a fost realizată printr-un control strict al cheltuielilor, nu prin reforme structurale durabile. Astfel, există o preocupare legată de reversibilitatea măsurilor adoptate, ceea ce ar putea duce la o deteriorare rapidă a situației financiare a țării.
Perspectiva negativă de la agențiile de rating indică o probabilitate de retrogradare între 30% și 40%. Aceasta subliniază îngrijorarea că, fără reforme solide, măsurile actuale pot fi inversate de viitoare guverne, ceea ce ar putea conduce la un deficit bugetar semnificativ. Dialogul cu agențiile de rating va fi esențial pentru a demonstra că măsurile implementate sunt sustenabile și nu reversibile.
