Vulnerabilitățile sistemului energetic din România
Vara anului 2026 a evidențiat vulnerabilitățile sistemului energetic românesc, nu printr-o criză de generare pe termen lung, ci printr-o problemă de sincronizare între producție, consum și capacitatea de a transfera energia în timp, conform unei analize de specialitate publicate recent. Deși capacitățile regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, au crescut semnificativ, stocarea și flexibilitatea acestora rămân în urmă.
„Când hidraulica scade din cauza debitului redus pe Dunăre, când temperaturile ridicate cresc consumul în orele de vârf și când producția solară scade seara, sistemul simte presiunea. Importurile și rezervele tehnice trebuie să intervină. Aceasta nu este o criză de generare pe termen lung, ci o problemă de sincronizare”, a subliniat analiza.
Pe 29 iunie, România a ajuns în vârful clasamentului european al prețurilor pe piața pentru ziua următoare, cu valori depășind 4.200 lei/MWh în orele de seară. Seceta prelungită a dus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, iar pentru prima dată în 23 de ani, țara a rămas fără producție nucleară, sursă care asigură de obicei aproximativ o cincime din energia națională. De asemenea, nivelul scăzut al Dunării a afectat producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier, iar în zile critice, sistemul a reușit să producă doar 6,9 GW din aproape 19 GW capacitate instalată.
Investițiile în stocare, centrale pe gaz de rezervă și modernizarea rețelelor de transport au avansat lent, iar Comisia Europeană a subliniat că rețeaua de transport și distribuție este o vulnerabilitate majoră pentru România, incapabilă să țină pasul cu dezvoltarea noilor capacități. „Pe scurt, am construit motorul, dar nu și rezervorul. Energia solară abundentă de la prânz nu a putut fi stocată pentru orele de vârf ale serii, când consumul crește și producția fotovoltaică scade”, a declarat Adrian Negrescu, managerul unei companii de consultanță.
Un exemplu pozitiv de dezvoltare investițională este proiectul hibrid de la Ogrezeni, județul Giurgiu, dezvoltat de compania austriacă Enery. Acest proiect, considerat unul dintre cele mai mari din Europa în domeniul solar-plus-stocare, cu o capacitate fotovoltaică de 761 MWp și un sistem de stocare de 534 MW/1.068 MWh, ilustrează direcția necesară: proiecte care oferă nu doar producție brută, ci și flexibilitate – capacitatea de a transfera energia din perioadele de abundență către cele de deficit.
Vulnerabilitățile sistemului energetic din România
Analiza sistemului energetic din România scoate în evidență mai multe vulnerabilități structurale care necesită atenție urgentă. Un prim blocaj identificat este natura legislativă și de piață, care afectează mecanismele de răspuns al cererii. Aceste mecanisme permit consumatorilor mari să fie plătiți pentru reducerea sau mutarea consumului în orele critice. Deși ANRE a anunțat că România va deveni prima țară din UE cu un mecanism explicit de plată pentru reducerea cererii, rămâne de văzut cât de rapid și atractiv va fi implementat pentru industriile mari, cum ar fi siderurgia, cimentul și chimia.
Un alt blocaj semnificativ este legat de rețeaua de transport și distribuție, care, conform Comisiei Europene, reprezintă principala vulnerabilitate structurală. Modernizarea acestor linii este esențială, deoarece fără aceasta, proiectele de stocare și sursele regenerabile deja existente riscă să nu fie integrate eficient. Congestiile din rețea ar putea anula parțial beneficiile investițiilor realizate.
Începând cu anul 2026, alocarea capacității de rețea va trece la un mecanism competitiv, ceea ce ar putea aduce mai multă disciplină, dar necesită o implementare predictibilă. O soluție importantă ar putea veni din modul în care consumăm energia. Guvernul a anunțat instalarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente care vor permite măsurarea consumului în timp real. Odată ce acest proiect va fi finalizat, se va putea introduce tarifarea dinamică, oferind consumatorilor oportunitatea de a economisi între 10% și 20% din factura anuală, dacă își programează aparatele electrocasnice în orele cu surplus solar.
De asemenea, prosumatorii, un număr semnificativ de gospodării și firme, contribuie deja la acoperirea consumului local în timpul zilei și pot reduce presiunea pe rețea, în special dacă sunt echipați cu baterii de stocare.
