UE riscă să devină „omul bolnav al lumii” fără reforme rapide
Timpul se scurge pentru Uniunea Europeană, care trebuie să implementeze urgent reformele economice propuse de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, acum doi ani. Conform unei analize realizate de Mike Peacock, fost redactor-șef al Reuters, blocul comunitar ar putea suferi un declin pe termen lung, devenind astfel un actor secundar pe scena globală, dacă nu acționează rapid.
UE a stabilit ca termen-limită finalul anului 2027 pentru realizarea principalelor elemente ale planului lui Draghi, care include crearea unei piețe unice funcționale, a unor piețe de capital integrate, îmbunătățirea capacității de împrumuturi comune și reducerea cerințelor de unanimitate pentru adoptarea reformelor majore.
Conform datelor furnizate de Consiliul European pentru Inovare, până în luna iulie, Uniunea Europeană a implementat doar 15,7% din propunerile lui Draghi, în timp ce aproximativ 40% au fost abordate parțial. Situația devine și mai gravă în cazul măsurilor radicale, precum piețele unice de capital și de energie, unde UE a adoptat legislația necesară pentru doar 3% dintre acestea, conform Institutului Montaigne.
Un alt factor complicat este calendarul electoral din Europa, care ar putea îngreuna procesul de reformă. Guvernele care se pregătesc pentru alegeri ar putea fi reticente în a ceda mai multă suveranitate, iar dacă lideri mai puțin favorabili reformelor ajung la putere, integrarea europeană ar putea fi amenințată.
Franța va deschide seria alegerilor în aprilie 2027, iar recent, Spania a anunțat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie. UE se grăbește să finalizeze următorul buget pe termen lung, temându-se că scrutinul ar putea aduce la putere un guvern de extremă dreapta, care ar putea reduce contribuțiile Franței la bugetul comunitar și ar putea reintroduce controale la frontieră.
Ulterior, vor avea loc alegeri în Italia și Polonia, iar acestea ar putea complica și mai mult eforturile de reformă. În Germania, popularitatea în creștere a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea bloca, de asemenea, inițiativele de reformă, chiar dacă coaliția de guvernare actuală se menține până în 2029.
UE riscă să devină „omul bolnav al lumii” fără reforme rapide
Uniunea Europeană se confruntă cu o urgență crescândă pentru reforme, iar oficialii subliniază necesitatea accelerării proiectelor care servesc intereselor strategice ale Europei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că trebuie să se acționeze rapid în discursul său anual privind „Starea Uniunii”. Cu toate acestea, există o lipsă de interes pentru consolidarea capacităților comune, iar apelurile pentru creșterea capacității de împrumut în zona euro par a fi sortite eșecului.
Testele decisive pentru liderii UE vor fi dacă reușesc să înființeze o uniune a economiilor și investițiilor, precum și o uniune energetică. Crearea unei piețe unice de capital ar putea ajuta blocul comunitar să mobilizeze economiile gospodăriilor din UE, estimându-se că acestea se ridică la 35.000 de miliarde de euro, în prezent dispersate între cele 27 de state membre. De asemenea, simplificarea reglementărilor fragmentate ar putea aduce beneficii semnificative.
O analiză a Fondului Monetar Internațional sugerează că agenda de reforme ar putea crește productivitatea europeană cu 20% într-un deceniu, dar aceste proiecții se bazează pe ipoteze optimiste. Reforma energetică este o componentă esențială a acestei agende, iar adoptarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea spori productivitatea UE cu până la 4% pe parcursul a zece ani. Totuși, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI depinde de o circulație facilă a energiei electrice la prețuri competitive între statele membre.
În absența acestor reforme, UE riscă să devină „omul bolnav al lumii”, iar calendarul electoral ar putea complica și mai mult implementarea acestor schimbări esențiale.
Riscurile pentru Uniunea Europeană în Absența Reformelor
Uniunea Europeană se confruntă cu amenințări semnificative în lipsa unei reforme rapide, existând riscul de a deveni „omul bolnav al lumii”. Această situație ar putea duce la o dependență excesivă de state străine, în special de SUA și China, pentru componentele tehnologice esențiale.
În cazul în care nu se fac progrese, decalajul de productivitate față de SUA este de așteptat să se adâncească, iar industria prelucrătoare din UE va suferi din cauza concurenței chineze, care oferă costuri mai mici. Astfel, blocul comunitar va fi obligat să continue să importe din străinătate componentele tehnologice critice.
Reticența Uniunii Europene de a-și asuma riscuri și tergiversarea reformelor pot reprezenta unele dintre cele mai riscante decizii pe care le poate lua în prezent.
