Criminologul Dan Rusu analizează atacul elevului din Bistrița
Criminologul Dan Rusu a discutat marți, în cadrul unei emisiuni la Digi24, despre circumstanțele care ar fi putut contribui la atacul comis de un adolescent de 13 ani în Bistrița, unde acesta a înjunghiat o profesoară și un coleg. Rusu a subliniat faptul că acumularea tensiunilor personale și expunerea la discursuri extremiste pot vulnerabiliza tinerii.
Specialistul a menționat importanța anumitor subculturi în formarea unei identități bazate pe răzbunare și putere. În contextul afirmațiilor bunicului adolescentului, care a susținut că băiatul a fost victima bullying-ului, Rusu a explicat că cercetările indică o legătură între acumularea dificultăților personale și vulnerabilitatea tinerilor. Aceste dificultăți nu se limitează doar la hărțuirea din școală, ci pot afecta și stima de sine.
„Avem cercetări care sugerează că există o legătură între acumulările de nefericiri și stima de sine a tinerilor. Aceste dificultăți pot reprezenta o parte a cauzei”, a declarat Dan Rusu.
El a adăugat că anumite contexte, cum ar fi lipsa legăturilor strânse cu școala și problemele familiale, pot favoriza apariția vulnerabilităților. Rusu a subliniat că este important să nu se blameze familiile, ci să se analizeze situația în mod holistic, luând în considerare atât factorii de protecție, cât și pe cei de risc.
Influența discursurilor extremiste
Criminologul a făcut referire la o postare pe rețelele sociale atribuită adolescentului, care includea mesajul „ne vedem în Valhalla”. El a comparat acest mesaj cu atacul din Christchurch, Noua Zeelandă, unde atacatorul a folosit un discurs similar. Rusu a menționat că, deși există speculații, legătura dintre adolescentul din Bistrița și acest tip de discurs extremist rămâne o ipoteză.
„Există totuși potențialul ca acest tânăr să fi fost expus la un discurs al extremei drepte, care promite construirea unei masculinități eroice prin asumarea rolului de erou”, a afirmat Dan Rusu.
El a explicat cum mitologia nordică, care înfățișează eroii căzuți în luptă pentru o cauză dreaptă, poate influența gândirea tinerilor și îi poate determina să se gândească la lupta cu care se identifică.
Fantezia eroică și influența mentorilor asupra tinerilor
Un criminolog a discutat despre atacul unui elev de 13 ani din Bistrița, subliniind confuzia dintre spațiul virtual și realitate. Aceștia au menționat că atacatorul ar fi pregătit acțiunea timp de opt luni și a evidențiat importanța rolului mentorilor în apropierea tinerilor din anumite subculturi.
„Bun, știm din literatura de specialitate că de multe ori accesul în aceste subculturi este facilitat de către un mentor. Nu știu în ce măsură este cazul și aici”, a declarat criminologul.
Acesta a explicat cum discursurile mitologice, precum cele vikinge sau nordice, pot oferi tinerilor promisiunea unui viitor glorios. „Un fel de furie compensatorie, masculinitate compensatorie. Te scoate din ideea asta că tu ești o persoană obișnuită și te încadrează, să spunem, într-o fantezie eroică în care tu schimbi lumea”, a adăugat el.
Potrivit criminologului Dan Rusu, aceste mecanisme le oferă tinerilor sentimentul că pot dobândi notorietate și putere prin acțiunile lor, construindu-și o identitate compensatorie. „Deci, da, într-adevăr, oferă un mecanism prin care acești tineri își pot construi identități de notorietate, de putere, compensatorie și așa mai departe”, a concluzionat acesta.
