Statul a încasat cu 750 de milioane de lei mai puțin din taxele pe jocurile de noroc
Ministerul Finanțelor a anunțat că veniturile estimate din taxele pe jocurile de noroc sunt cu 750 de milioane de lei mai mici decât cele planificate, conform proiectului de rectificare bugetară publicat recent. Această diferență semnificativă este atribuită blocajelor administrative din sector, generate de modificările legislative intrate în vigoare la începutul anului.
Conform datelor oficiale, există o abatere negativă de 0,75 miliarde de lei comparativ cu estimările inițiale utilizate în construcția bugetului. Operatorii din industria jocurilor de noroc au raportat dificultăți în obținerea autorizațiilor necesare pentru funcționare, situație care a apărut ca urmare a adoptării OUG nr. 7/2026. Această ordonanță a încredințat autorităților locale competența de a autoriza, restricționa sau interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc.
În prezent, doar 90 dintre cele aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale au adoptat reglementările necesare, dintre care 35 au optat pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc. Această situație a condus la o scădere a numărului aparatelor de joc autorizate cu 45%, de la 35.533 în martie 2026 la 19.723 în septembrie 2026.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a propus măsuri pentru a depăși blocajul existent, dar implementarea acestora necesită intervenții legislative la nivel central.
Ministerul Finanțelor: Încasări mai mici din taxele pe jocurile de noroc
Ministerul Finanțelor a anunțat că încasările din taxele aplicate jocurilor de noroc au fost cu 750 de milioane de lei mai mici decât estimările inițiale. Această scădere contribuie la o diminuare generală a veniturilor bugetului consolidat, care se estimează a fi cu aproximativ 4,7 miliarde de lei sub nivelul programat.
Diferențele înregistrate la veniturile din jocurile de noroc ridică întrebări cu privire la efectele bugetare ale modificărilor legislative din acest domeniu. Ministerul Finanțelor confirmă discrepanțele față de veniturile preconizate, dar nu oferă detalii despre impactul blocajului autorizărilor și nici despre alți factori care ar putea influența această situație.
În ciuda acestor pierderi, unele venituri din alte surse, precum TVA, impozitul pe venit și impozitul pe profit, au compensat parțial aceste deficite. Ținta de deficit bugetar rămâne stabilită la 6,2% din PIB.
