PSD propune reforma administrativ-teritorială: șase criterii pentru reorganizarea localităților
Partidul Social Democrat (PSD) a lansat o propunere de reformă administrativ-teritorială, care include șase criterii esențiale pentru evaluarea sustenabilității localităților. Acest demers este destinat să fie finalizat în luna martie și are ca scop optimizarea organizării administrative a României.
Criteriile pentru evaluarea localităților
Europarlamentarul social-democrat Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru responsabil cu reforma, a detaliat cele șase criterii care vor sta la baza unei „matrice a sustenabilității” administrative:
- Populația și demografia: Evaluarea numărului locuitorilor și a evoluției demografice a fiecărei localități.
- Sustenabilitatea economică: Compararea veniturilor și cheltuielilor primăriilor, inclusiv gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.
- Capacitatea administrativă: Analiza competențelor administrației locale, a investițiilor realizate și a fondurilor atrase.
- Conectivitatea: Măsurarea distanței dintre unitățile administrativ-teritoriale și infrastructura de transport sau servicii esențiale.
- Accesibilitatea: Evaluarea accesului locuitorilor la servicii de bază, precum școli și unități de sănătate.
- Serviciile publice locale: Examinarea calității alimentării cu apă, canalizării, iluminatului public și transportului în comun.
Stadiul reformei și perspectivele de implementare
Dragoș Benea a subliniat că primarii actuali își vor continua mandatele până în 2028, astfel că nu există motive de îngrijorare în ceea ce privește stabilitatea administrației locale în perioada de tranziție. De asemenea, a menționat că reforma ar fi trebuit inițiată mai devreme, având în vedere oportunitățile de finanțare europeană disponibile în următorii ani.
În concluzie, evaluarea bazată pe aceste criterii va ajuta la identificarea localităților care pot funcționa eficient în cadrul actualei organizații administrative și va determina unde sunt necesare reorganizări sau comasări pentru a asigura o administrare mai eficientă.
PSD pregătește reforma administrativ-teritorială: criterii și obiective
Partidul Social Democrat (PSD) se pregătește să lanseze o reformă administrativ-teritorială, fiind stabilite șase criterii pentru reorganizarea localităților din România. În cadrul acestui proces, va fi înființat un comitet de reorganizare, coordonat de instituția prefectului, care va include reprezentanți din diverse structuri administrative.
„Aceste comitete județene vor asigura consultarea autorităților administrației publice locale și, pe baza criteriilor, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui județ către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea. Scopul acestui demers este de a genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace.
Benea a subliniat că reforma nu va duce la dispariția satelor sau a localităților, menținând actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, care include sate, comune, orașe, municipii și județe. Aceasta înseamnă că desființarea unei primării nu implică dispariția localității respective.
Utilizarea tehnologiei în analiza reformei
În elaborarea analizei, grupul de lucru va utiliza instrumente de inteligență artificială pentru a corela volume mari de informații din baze de date publice. Această abordare își propune să sprijine procesul de reorganizare cu date relevante și precise.
Angajamentul PSD și beneficiile așteptate
Dragoș Benea a afirmat că PSD își asumă costul politic al reformei, argumentând că schimbările vor aduce beneficii cetățenilor. Odată cu implementarea reformei, se așteaptă ca primăriile să aibă o capacitate administrativă crescută, capabile să ofere servicii mai bune și să acceseze finanțări europene sau de la bugetul de stat.
„Reorganizarea este crucială în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, având în vedere că fondurile de coeziune vor scădea în comparație cu perioadele anterioare”, a adăugat Benea. În România, există actualmente peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar continuă să aibă o administrație locală costisitoare.
