Încă o Doamnă din Politica Germană Jignește Românii
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a reacționat la recentele declarații ale unei reprezentante din politica germană, afirmând că „încă o doamnă din politica germană s-a trezit să jignească românii, de data asta de la extrema stângă”. Acesta a subliniat că românii care muncesc în Germania contribuie anual cu sume cuprinse între 6 și 9 miliarde de euro la bugetul Germaniei.
Fritz a criticat propunerea doamnei Wagenknecht, care sugerează ca românii care muncesc în Germania să nu mai primească alocație pentru copii dacă aceștia trăiesc în România. „Retorica aceasta agresivă a extremiștilor e la fel peste tot: soluţia lor e să găsească un ţap ispăşitor, nu să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Nu-i putem lăsa”, a adăugat liderul USR.
Contribuțiile Românilor în Germania
Dominic Fritz a transmis un mesaj video doamnei Wagenknecht, explicând că afirmațiile sale sunt nejustificate. El a menționat că Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 30% mai mare decât districtul Bitterfeld, subliniind că România nu ia nimic de la Germania. Fritz a subliniat că peste o jumătate de milion de români plătesc impozit pe salariu și contribuții sociale în Germania, contribuind astfel semnificativ la economia Germaniei.
„Alocațiile pentru copiii care trăiesc în România reprezintă doar o mică parte din sumele totale plătite de români. Alocația pentru copii nu este o pomană; cine plătește impozit pe salariu are dreptul la ea”, a concluzionat liderul USR, subliniind importanța principiului „salariu egal pentru muncă egală” în politica de stânga. Aceasta ar trebui să fie o prioritate, nu un subiect de dispută.”
Dominic Fritz răspunde atacurilor din politica germană asupra românilor
Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat vehement la declarațiile politicianei germane Sahra Wagenknecht, fondatoarea Alianței Sahra Wagenknecht (BSW), care a cerut ca Germania să nu mai plătească alocații pentru copiii românilor care muncesc în această țară, dar ale căror familii au rămas în România.
Fritz a subliniat că este inacceptabil ca acești copii să fie pedepsiți și a acuzat-o pe Wagenknecht de alimentarea unor stereotipuri vechi despre români. „Este dezgustător că doriți să-i pedepsiți pe acești copii, tăindu-le alocația”, a afirmat el, adăugând că propunerea sa nu este compatibilă cu dreptul european.
În plus, Fritz a criticat atitudinea lui Wagenknecht, menționând că ea contribuie la divizarea celor din estul Germaniei împotriva est-europenilor, ignorând astfel realitățile cu care se confruntă românii care lucrează în Germania. „Europa liberă, care vă permite să vă răspândiți tezele, a fost construită și de românce și români”, a subliniat el.
Declarațiile lui Wagenknecht au venit în contextul unei controverse mai largi, generată inițial de copreședinta AfD, Alice Weidel, care a acuzat migranții români de abuzuri ale sistemului social german. Fritz a subliniat că aceste afirmații nu doar că sunt false, dar și că nu contribuie la îmbunătățirea situației sociale din Germania.
Controversa legată de declarațiile politicienilor germani despre români
Recent, o doamnă din politica germană a făcut declarații jignitoare la adresa românilor, stârnind reacții puternice în comunitatea românească din Germania. În acest context, Dominic Fritz a răspuns criticilor, subliniind contribuția economică semnificativă a românilor care muncesc în Germania.
Conform datelor oficiale germane citate de Deutsche Welle, aproximativ 520.000 de români sunt angajați în Germania și plătesc contribuții sociale. De asemenea, rata de ocupare în rândul românilor de vârstă activă depășește media germană.
Fritz a denunțat generalizările negative care afectează întreaga comunitate românească și a evidențiat că alocațiile pentru copiii care locuiesc în alte țări constituie mai puțin de 1% din totalul alocațiilor acordate de statul german. Legislația europeană permite, sub anumite condiții, plata acestor prestații pentru copiii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene, atâta timp cât unul dintre părinți lucrează în Germania.
Controversa a generat reacții și în rândul comunității românești din Germania, iar la 8 noiembrie, 22 de organizații și inițiative românești au cerut retragerea afirmațiilor și scuze din partea politicienelor implicate.
