Reinstaurarea „taxei de stâlp” după 8 ani
Guvernul Ciolacu 2 se pregătește să adopte, luni, un proiect de ordonanță care reinstituie impozitul pe construcții pentru companii, cunoscut sub denumirea de „taxa de stâlp”. Aceasta a fost în vigoare între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016. Noua variantă a acestui impozit va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2025 și, spre deosebire de reglementările anterioare, va elimina aproape toate excepțiile.
Impozitul vizează construcții industriale, de transporturi și telecomunicații, dar și alte utilități, inclusiv centralele electrice de diverse tipuri, infrastructura de transport feroviar și drumuri, precum și construcții pentru telecomunicații.
Inițial, impozitul a fost introdus de guvernul condus de Victor Ponta, actual consilier al premierului, cu scopul de a extinde baza de impozitare. Cota inițială de impozitare a fost de 1,5% din valoarea construcțiilor, dar a fost redusă ulterior la 1% și eliminată complet începând cu 1 ianuarie 2017.
Discuțiile despre eliminarea acestui impozit au fost inițiate în 2015, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat măsurile luate la acea vreme.
Revenirea Taxei de Stâlp: Impactul Asupra Investițiilor în Energie
După o absență de opt ani, taxa de stâlp, inițiată de fostul prim-ministru Victor Ponta și susținută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, revine în discuție, profitând de avântul investițiilor în sectorul energetic. Această taxă a fost percepută ca o măsură controversată, generând dezbateri intense în societate.
Guvernatorul Isărescu a subliniat că percepția publicului a fost influențată de ideea că s-a introdus o nouă taxă, când, de fapt, s-a renunțat doar la o excepție. „Taxa asta de stâlp s-a dus la nivelul întregii societăți… Chiar trebuie să renunțăm definitiv la ele?”, a declarat Isărescu, îndemnând la prudență în evaluarea impactului acestei măsuri fiscale.
În perioada în care a fost aplicată, impozitul pe construcții a generat aproximativ 2 miliarde lei la bugetul de stat, evidențiind astfel importanța sa în finanțarea cheltuielilor publice. Conform proiectului de ordonanță propus, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente, cu anumite deduceri pentru impozitul local pe clădiri.
Este esențial ca modificările legislative să fie analizate cu atenție, având în vedere estimările de încasări bugetare care se ridică la 7,11 miliarde lei în 2025 și cresc anual, atingând 9,95 miliarde lei în 2028. Aceste cifre sugerează un impact semnificativ asupra bugetului, dar și asupra mediului de afaceri și investițiilor în infrastructură.
Prin această revenire, se așteaptă ca taxa de stâlp să influențeze în mod direct sectorul energetic, în contextul în care fondurile europene sunt utilizate pentru a stimula investițiile în acest domeniu crucial pentru economia României.
„`html
Revizuirea Taxei de Stâlp: O Măsură Controversată Întoarsă După 8 Ani
Taxa de stâlp, inițiată de fostul prim-ministru Victor Ponta, este reintrodusă în contextul avântului investițiilor în energie. Această taxă va afecta în mod direct companiile din sectorul energetic, în special pe cele care beneficiază de fonduri europene pentru proiectele lor de dezvoltare.
Impactul Asupra Investițiilor în Energie
Eliminarea excepției pentru construcțiile din zona economică exclusivă a României va aduce sub incidența impozitului de 1,5% instalațiile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Printre cele mai importante proiecte afectate se numără Neptun Deep, care se preconizează că va începe producția în 2027.
Legea offshore stabilește că regimul fiscal aplicabil operațiunilor petroliere va rămâne neschimbat până la finalizarea acordurilor petroliere existente, fără impozit pe construcții în vigoare la 1 ianuarie 2023. Cu toate acestea, introducerea taxei pe construcții va crea o povară fiscală suplimentară pentru companiile cu investiții mari, inclusiv operatorii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale.
Companii Afectate și Perspectivele Viitoare
Printre companiile care vor suporta această povară fiscală se numără Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și alți dezvoltatori de centrale pe gaze. Estimările arată că planurile de investiții ale distribuitorilor de energie pentru perioada 2025-2029 se ridică la aproape 19 miliarde lei, ceea ce va amplifica impactul taxei asupra costurilor și profitabilității acestora.
„`
„`html
Reintroducerea „taxei pe stâlp” și impactul asupra investițiilor
După o absență de opt ani, „taxa pe stâlp” revine în discuție, susținută de guvern și de Banca Națională a României, într-un context marcat de avântul investițiilor în sectorul energetic. Această taxă afectează companiile care realizează cele mai mari investiții, inclusiv pe cei care beneficiază de fonduri europene.
Recent, directorul executiv al Federației Patronale Concordia, Radu Burnete, a exprimat îngrijorarea față de lipsa de transparență a deciziilor guvernamentale, subliniind că antreprenorii au aflat cu doar câteva zile înainte de aplicarea noilor taxe. „Este de neînțeles de ce Guvernul a ales să nu ne spună transparent… că intenționează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului”, a declarat Burnete.
Mai mult, el a criticat termenul de aplicare a acestora, care este stabilit pentru 1 ianuarie 2025, considerându-l inacceptabil: „Nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu știi de Crăciun ce taxe vei avea de plătit în prima zi după Revelion.”
Investițiile planificate de Transelectrica pentru următorii cinci ani se ridică la 2,973 miliarde lei, ceea ce face ca incertitudinile legate de costurile suplimentare cu impozitul pe construcții să fie și mai problematice pentru mediul de afaceri.
„`
