Declarațiile lui Lukașenko despre conflictul Rusia-Ucraina
Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a afirmat joi că războiul dintre Rusia și Ucraina ar putea fi considerat un „meci nul”, asemănând acest conflict cu o competiție sportivă. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de securitate desfășurate la Minsk.
Lukașenko a subliniat că Ucraina nu va avea câștig de cauză pe câmpul de luptă, adăugând că atât ucrainenii, cât și Occidentul încep să conștientizeze acest fapt. „Este necesar să se ajungă la un acord, și acest lucru trebuie realizat urgent, deoarece ar putea fi un meci nul. Folosesc limbajul sportiv aici”, a declarat el, referindu-se la oportunitatea ratată de a semna un acord între Kiev și Moscova în martie 2022, după invazia Rusiei din 24 februarie 2022.
Rolul Belarusului în negocierile de pace
Belarus, aliat al Rusiei, a permis utilizarea teritoriului său de către forțele ruse în invazia Ucrainei. De asemenea, a găzduit negocieri ruso-ucrainene în martie 2022, care au continuat ulterior la Istanbul. În cadrul acestor negocieri, aproape s-a ajuns la un acord de pace, dar conform Moscovei, acesta a fost abandonat de Kiev la solicitarea Washingtonului.
Reacția Rusiei și cererile lui Putin
În cadrul aceleași conferințe de securitate, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu a fost de acord cu viziunea lui Lukașenko despre un posibil „meci nul” pentru încheierea războiului, în contextul în care trupele ruse continuă avansul în estul Ucrainei. Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut în luna iunie retragerea trupelor ucrainene din patru provincii revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și renunțarea Ucrainei la aspirația de aderare la NATO, ca parte a unei propuneri de încetare a focului.
Cererea lui Putin a fost ferm respinsă de Ucraina și de aliații săi occidentali, în special de Statele Unite, care au declarat că susțin exclusiv „formula de pace” propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ce include retragerea necondiționată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, și restabilirea frontierelor internaționale ale țării.
Planul de victorie al Ucrainei
În acest context, președintele ucrainean a prezentat luna trecută un „plan de victorie” aliatului său, discutând inițial cu Statele Unite, apoi cu Marea Britanie, Franța, Germania și Italia. Ulterior, el a menționat câteva elemente cheie în cadrul unui discurs în Parlamentul de la Kiev. Planul se bazează pe ipoteza unei înfrângeri complete a Rusiei, considerată nerealistă de unii oficiali americani, și a fost primit cu reținere de către aliații occidentali.
Documentul solicită în principal ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO și să aibă capacitatea de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Soluționarea conflictului și arhitectura de securitate
Rusia leagă însă soluționarea conflictului din Ucraina de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova a transmis puterilor occidentale un document prin care solicita retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO și inițierea de negocieri pentru stabilirea unui nou sistem de securitate.
Propuneri pentru o nouă arhitectură de securitate
În cadrul unei declarații recente, președintele belarus a abordat subiectul unei noi arhitecturi de securitate, evidențiind amplasarea armelor nucleare tactice rusești pe teritoriul Belarusului. Acesta a solicitat retragerea armelor nucleare americane din spațiul euro-asiatic, considerând această măsură esențială pentru îmbunătățirea relațiilor internaționale.
Cererea de control asupra tehnologiilor letale
Președintele Lukașenko a propus, de asemenea, instituirea unui mecanism nou care să asigure un regim de control transparent și acceptat de toate părțile asupra tehnologiilor letale recente, inclusiv armele nucleare. El a subliniat că este important să se reglementeze noile arme care utilizează tehnologii avansate, precum cele laser, rachete hipersonice, sisteme cuantice și electromagnetice, precum și alte inovații tehnologice care nu au fost suficient studiate până în prezent.
