Efectul Schengen asupra pieței imobiliare din Ungaria
Așezările din Ungaria au devenit din ce în ce mai atractive pentru români, datorită prețurilor scăzute ale imobiliarelor. După ce România a aderat la spațiul Schengen pe 1 ianuarie, bariera fizică între cele două țări a fost eliminată, facilitând astfel migrația. Potrivit publicației Vilaggazdasag.hu, acest lucru ar putea accelera procesul de mutare a românilor în satele situate de-a lungul graniței româno-ungare, unde prețurile locuințelor rămân considerabil mai mici comparativ cu cele din România.
Un exemplu relevant este Biharkeresztes, o așezare din apropierea frontierei, unde investitorii au început să cumpere proprietăți anticipând deschiderea graniței. Béla Tókos-Fejes, consilier local, a menționat că orașul beneficiază de o infrastructură bună, fiind situat la doar 17,3 kilometri de Oradea, cu autobuze care circulă regulat între cele două localități.
În Biharkeresztes, casele disponibile sunt în principal de tip „cub Kádár”, cu o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați. Prețurile pentru aceste imobile au crescut recent, cu locuințe în stare avansată de degradare vândute pentru aproximativ 20–25 milioane de forinți (48–60 mii euro), iar cele într-o stare mai bună ajung la un preț de 30 milioane de forinți (aproximativ 72 mii euro), necesitând totuși renovări suplimentare.
Efectul Schengen asupra pieței imobiliare din Battonya
Conform unui articol din presa maghiară, orașul Battonya a devenit o destinație populară pentru românii care doresc să cumpere proprietăți, având în vedere că prețurile imobiliare sunt semnificativ mai mici decât în România. De exemplu, prețul mediu al unei locuințe de 100 de metri pătrați în Arad atinge aproximativ 163.500 de euro, în timp ce casele din Battonya pot fi achiziționate cu sume între 12.000 și 110.000 de euro.
Un aspect esențial care a contribuit la creșterea interesului românilor pentru imobilele din Battonya este ușurința de a traversa granița, facilitată de aderarea României la Uniunea Europeană. Această tendință a început în a doua jumătate a anului 2006, când românii au început să cumpere case în acest oraș ungar, profitând de prețurile accesibile.
De asemenea, mulți dintre cei care au achiziționat proprietăți în Battonya continuă să facă naveta în Arad pentru muncă, iar unii utilizează aceste case ca locuințe de weekend sau ca investiții imobiliare. În prezent, se estimează că între 800 și 850 de familii românești locuiesc în Battonya, majoritatea având legături strânse cu orașele din România.
Creșterea prețurilor imobiliare din Battonya a fost influențată de vestea legată de Schengen, iar estimările sugerează o creștere de aproximativ 25% în ultimele luni. Această evoluție reflectă interesul crescut al românilor pentru achiziția de proprietăți în apropierea graniței ungaro-române.
Efectul Schengen asupra pieței imobiliare din apropierea graniței ungare
Recent, presa maghiară a evidențiat un fenomen interesant legat de achiziția de locuințe de către români în zonele de frontieră ale Ungariei. De exemplu, casele situate pe partea ungară a graniței pot fi cumpărate la prețuri semnificativ mai mici decât cele de pe partea românească. Unele imobile au prețuri de aproximativ 15.000 de euro în Battonya, în timp ce aceleași tipuri de case pot costa 35.000 de euro la doar cinci kilometri distanță, în Turnu, județul Arad.
Primarul din Battonya, Árpád Mákos, a observat o creștere a cererii de locuințe din partea românilor, anticipând o expansiune a populației orașului. În prezent, Battonya are aproximativ 5.800 de locuitori, dar se estimează că numărul acestora va ajunge la 7.000 în următorii doi-trei ani. Primarul consideră că înlăturarea controalelor de frontieră va revitaliza relațiile dintre Ungaria și România, readucându-le la un nivel similar cu cel de acum o sută de ani. El subliniază că Battonya trebuie să se concentreze pe legăturile cu Arad, având în vedere distanța și puterea economică, ceea ce face ca dezvoltarea să fie o chestiune logică.
