Impactul alegerilor din SUA asupra COP29
Odată cu anunțarea rezultatelor alegerilor din Statele Unite, liderii prezenți la COP29 au realizat că victoria lui Donald Trump va aduce un impact negativ asupra conferinței de la Baku. Totuși, ceea ce nu au anticipat a fost determinarea președintelui Azerbaidjanului de a submina evenimentul din interior.
Transformarea discuțiilor într-un circ politic
Ce trebuia să fie una dintre cele mai critice întâlniri ale anului, destinată să abordeze o criză climatică în continuă expansiune, s-a transformat într-un spectacol de boicoturi, tirade politice și chiar o celebrare a combustibililor fosili. Gazda conferinței, președintele Ilham Aliyev, a îndeplinit rolul de „maestru de ceremonii” pentru această mascaradă.
Scrisoare deschisă pentru o revizuire a procesului climatic
În mijlocul acestui haos, lideri influenți din domeniul climei au emis vineri o scrisoare deschisă solicitând o „revizuire fundamentală” a întregului proces climatic al ONU. Inițial, scrisoarea menționa că discuțiile anuale, cunoscute sub denumirea de Conferințe ale părților (COP), „nu mai erau potrivite scopului”, dar această formulare a fost rapid eliminată.
Un purtător de cuvânt al Sandrinei Dixson-Declève, co-președinte al Clubului de la Roma, a declarat că modificarea a fost efectuată deoarece „critica constructivă” a fost folosită de unele părți pentru a-și promova propriile interese, deși nu a specificat despre cine este vorba. Totuși, modificarea nu schimbă realitatea că discuțiile își pierd din credibilitate.
Critici asupra gazdelor conferinței
COP29 reprezintă al treilea an consecutiv în care discuțiile despre climă au loc într-un „petro-stat” sau într-o economie dependentă de petrol și gaze. Conferințele anterioare s-au desfășurat în Emiratele Arabe Unite și Egipt, ambele fiind criticate pentru posibile încălcări ale drepturilor omului înainte de evenimente.
Printre sugestiile din scrisoarea deschisă se numără stabilirea unor „criterii stricte de eligibilitate” pentru a exclude țările care nu susțin tranziția de la energia fosilă de la a ocupa poziții de conducere în cadrul COP.
Prezența lobby-ului combustibililor fosili
Conferințele anuale au început să primească din ce în ce mai multe influențe din partea intereselor legate de combustibilii fosili. Anul acesta, peste 1.700 de lobby-iști din domeniu au fost înregistrați pentru a participa la discuții, conform unei analize realizate de o coaliție numită Kick Big Polluters Out.
Aceasta reprezintă o problemă semnificativă, a declarat Alex Scott, asociat senior în diplomația climatică la think tank-ul ECCO din Italia. „[Președintele Azerbaidjanului] nu pare a fi un protector al Acordului de la Paris. Mai este încă o săptămână pentru ca această președinție să demonstreze că îndeplinește acest rol”, a afirmat ea. Acordul de la Paris din 2015 reunește majoritatea țărilor lumii în jurul unui obiectiv comun de a limita încălzirea globală.
„Dar există și 1.700 de lobby-iști pe combustibili fosili care se află în holuri cu noi aici”, a adăugat ea, „și nici ei nu sunt gardieni ai obiectivelor Acordului de la Paris”.
Acuzatiile lui Aliyev împotriva Franței
Marți, Aliyev a folosit discursul său de deschidere pentru a respinge criticile aduse istoriei Azerbaidjanului în ceea ce privește drepturile omului, marcând astfel o continuare a tensiunilor politice în cadrul conferinței.
Acuzațiile lui Aliyev și tensiunile geopolitice
Într-un discurs recent, liderul azer a descris bogățiile de petrol și gaze drept „un dar de la Dumnezeu”, criticând în același timp națiunile occidentale, organizațiile non-guvernamentale și mass-media globală pentru ceea ce el consideră ipocrizie. Miercuri, el a continuat să își exprime nemulțumirea față de Franța și Olanda, acuzându-le de o „reprimare brutală” a vocilor din ceea ce el a denumit „coloniile” lor, referindu-se la teritoriile de peste mări. Aliyev a făcut referire, de asemenea, la Franța, în contextul recentelor tulburări mortale din Noua Caledonie.
Acuzațiile formulate de Aliyev s-au bazat pe discuții despre schimbările climatice, însă Baku se află într-un conflict deschis cu Franța și Țările de Jos pe tema pozițiilor lor în ceea ce privește conflictul teritorial dintre Azerbaidjan și Armenia. În acest context, ministrul francez al ecologiei, Agnès Pannier-Runacher, a fost nevoit să anuleze o vizită planificată, în urma declarațiilor controversate ale liderului azer. Joseph Borrell, șeful Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, a reacționat pe rețelele sociale, calificând acuzațiile lui Aliyev drept „regretabile”. El a subliniat că aceste afirmații riscă să compromită obiectivele climatice esențiale ale conferinței și credibilitatea președinției Azerbaidjanului la COP29.
Provocări pentru liderii climatici globali
În acest context geopolitic tensionat, liderii climatici din întreaga lume se confruntă cu dificultăți în a avansa în lupta împotriva schimbărilor climatice, mai ales în lumina promisiunilor președintelui ales, care a declarat că va retrage Statele Unite din Acordul de la Paris. Această situație a stârnit îngrijorarea în rândul liderilor care susțin acțiuni împotriva schimbărilor climatice, iar Miercuri, Ministerul de Externe al Argentinei a decis să își retragă delegația de la COP29 fără a oferi detalii suplimentare. Gerardo Werthein, ministrul său de externe, a declarat ulterior că Argentina își reevaluează angajamentele față de Acordul de la Paris, menționând că guvernul președintelui Javier Milei nu este de acord cu multe dintre aspectele acestuia. Milei, care contestă existența schimbărilor climatice, a caracterizat încălzirea globală drept o „înșelătorie socialistă”.
Impactul schimbărilor climatice
Aceste discuții au loc în contextul în care anul precedent a fost marcat de fenomene meteo extreme fără precedent, atribuite schimbărilor climatice. Oamenii de știință se întreabă acum dacă mai este posibil să se limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius. Pentru a avea vreo șansă de a atinge acest obiectiv, este esențial ca emisiile de carbon să fie reduse cu 50% în acest deceniu, iar planeta să ajungă la zero emisii nete până la mijlocul secolului.
