Statele membre UE și bugetul pentru apărare
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că cele 23 de state membre UE care fac parte din NATO sunt probabil să accepte o creștere a obiectivului de cheltuieli pentru apărare, depășind ținta actuală de 2% din PIB, la summitul NATO din iunie. Aceasta va stabili un nou nivel de cheltuieli, în urma presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru o majorare la 5% din PIB, o țintă neîndeplinită de niciunul dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv SUA.
Costa a anunțat o reuniune informală a liderilor UE pentru lunea viitoare, unde se va discuta despre investițiile în domeniul securității și apărării. La întâlnire vor participa și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și prim-ministrul britanic, Keir Starmer.
Cheltuielile comune ale celor 23 de state membre UE din NATO au crescut cu 30% în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, deja atingând ținta de 2% din PIB. Costa a subliniat că există un consens rezonabil între statele membre pentru a continua pe această cale, anticipând că o țintă mai mare de 2% va fi stabilită la summitul din iunie, deși nu se știe dacă va fi 3% sau 5%.
Analiștii și oficialii au menționat că atingerea unei cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare este improbabilă din punct de vedere politic și economic pentru majoritatea statelor membre, necesitând miliarde de dolari în finanțare suplimentară. Totuși, se consideră că este foarte posibil ca aliații să convină să depășească ținta actuală de 2% din PIB.
Costa a subliniat că Rusia reprezintă principala amenințare pentru NATO și că este esențial să se prioritizeze îmbunătățirea apărării aeriene și dotarea cu sisteme antirachetă. De asemenea, investițiile în industria și tehnologia de apărare vor contribui la competitivitatea economiei UE, ceea ce va genera discuții despre „o finanțare comună” pentru apărarea colectivă.
Franța și statele baltice au propus un mecanism comun al UE de împrumut pentru a finanța cheltuielile în apărare, iar rezultatul acestor discuții ar putea depinde de viitoarele alegeri naționale din Germania, care s-au opus până în prezent acestei idei.
