Început de an dificil pentru economia românească
Indicatorul de încredere în economia românească a scăzut în ianuarie sub pragul care semnalează o contracție economică, atingând 99,6 puncte, comparativ cu 102,3 puncte în decembrie și 105,2 puncte în noiembrie. Această scădere abruptă reprezintă cea mai mare diminuare dintr-o singură lună de la lockdown-ul impus în timpul pandemiei.
Conform analistului Eugen Sinca de la BCR, incertitudinea politică continuă ar putea afecta cererea internă. Măsurile de consolidare fiscală anunțate la sfârșitul lunii decembrie, împreună cu incertitudinile legate de alegerile prezidențiale și așteptările inflaționiste crescute, au contribuit la scăderea încrederii populației.
În decembrie și ianuarie, încrederea consumatorilor a suferit o deteriorare semnificativă, înregistrând o scădere de 3,3 puncte în decembrie și 8,4 puncte în ianuarie, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape doi ani. Românii percep o deteriorare considerabilă a situației financiare în ultimele 12 luni și devin din ce în ce mai pesimiști în privința perspectivei financiare pentru următoarele 12 luni.
Aceste evoluții sugerează un început de an dezamăgitor pentru economia românească, cu o scădere a încrederii care ar putea influența negativ evoluția PIB-ului în perioada următoare.
Încrederea consumatorilor în economia românească scade drastic
În ultimele două luni, românii au devenit mult mai pesimiști cu privire la situația economică, iar evaluările pentru următoarele 12 luni s-au deteriorat semnificativ. O mare parte dintre respondenți se așteaptă la o creștere a prețurilor și la o majorare a șomajului în anul următor.
Numărul celor care intenționează să facă achiziții majore a scăzut ușor, în timp ce mai puțini respondenți se așteaptă să facă economii. Această stare de pesimism apare în contextul unei creșteri a veniturilor salariale din sectorul bugetar și din întreaga economie, dar și a majorării pensiilor, ceea ce sugerează o discrepanță între percepția consumatorilor și realitatea economică.
Pe fondul unui deficit bugetar de 8,6% din PIB, mult peste ținta inițială de 5%, agențiile de rating au revizuit perspectiva României de la stabilă la negativă. Acest lucru a generat temeri că măsurile curente sunt insuficiente pentru a reduce deficitul și că vor urma noi majorări de taxe după alegerile prezidențiale din mai.
Industria și sectorul serviciilor afectate
Industria românească continuă să sufere, cu o scădere a producției observată recent de manageri. Deși există așteptări de creștere în perioada următoare, comenzile rămân slabe. Producția industrială s-a contractat pentru al doilea an consecutiv, în principal din cauza cererii externe scăzute.
În sectorul serviciilor, indicatorul a scăzut cu 1,2 puncte, marcând a treia lună consecutivă de contracție a încrederii. Managerii din acest sector raportează o scădere a afacerilor în ultimele trei luni, iar estimările pentru cererea viitoare sunt de asemenea pesimiste.
În comerțul cu amănuntul, s-a înregistrat o ușoară creștere a indicatorului, dar aceasta nu compensează tendințele negative observate în alte sectoare. Astfel, pe fondul incertitudinilor economice, încrederea în economia românească a ajuns sub pragul de contracție a PIB.
Încrederea scade în economia românească
Începutul anului 2023 se dovedește a fi unul dificil pentru economia românească, caracterizat printr-o scădere a încrederii sub nivelul de contracție a PIB-ului. Românii au devenit semnificativ mai pesimiști în ultimele două luni, ceea ce reflectă o schimbare în percepția generală asupra economiei.
Scăderea încrederii în construcții
Managerii din sectorul construcțiilor raportează o ușoară diminuare a încrederii, în principal din cauza unei scăderi a comenzilor în ultimele trei luni. Această tendință sugerează o stagnare în activitatea economică a acestui sector important.
Așteptările privind angajările
Deși încrederea generală este în scădere, indicatorul privind intențiile de angajare în economie (EEI) a înregistrat o ușoară creștere, de la 102,3 puncte în decembrie la 104,4 puncte în ianuarie. Aceasta ar putea indica o speranță de îmbunătățire pe termen scurt, în ciuda pesimismului generalizat.
Deficitul comercial și consumul
Deși cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a crescut cu aproape 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal datorită vânzărilor de produse nealimentare, deficitul comercial continuă să crească. Acest lucru este alimentat de achizițiile de bunuri din import, ceea ce poate afecta negativ perspectivele economice pe termen lung.
În concluzie, începutul anului 2023 aduce provocări semnificative pentru economia românească, cu o scădere a încrederii și semnale mixte în ceea ce privește angajările și consumul.
