Plafonul de preţ la gazele naturale, instituit de Uniunea Europeană în timpul crizei gazelor ruseşti din 2022, va expira vineri, în condiţiile în care nu a fost activat niciodată. Măsura a fost concepută pentru a intra în vigoare dacă preţul gazelor naturale ar fi crescut până la 180 de euro pentru un Megawatt-oră, un nivel care nu a fost atins de la apogeul crizei energetice europene din 2022.
În prezent, cotaţiile futures la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam se situează la peste 52 de euro pentru un Megawatt-oră, ceea ce este considerat un nivel ridicat, dar sub preţurile exorbitante din perioada crizei energetice. Decizia Comisiei Europene de a lăsa plafonul să expire sugerează că cele mai severe dificultăţi energetice din Europa au fost depăşite.
În ciuda condiţiilor meteorologice mai dificile din această iarnă, depozitele europene de gaze sunt relativ pline, iar ţările au diversificat sursele de aprovizionare. Această situaţie a generat opinii divergente în rândul statelor membre UE, cu Germania exprimând îngrijorări cu privire la impactul pe care l-ar putea avea eliminarea plafonului asupra pieţelor energetice.
Asociaţia europeană a companiilor din sectorul gazelor, Eurogas, a declarat că sprijină eliminarea măsurilor de urgenţă, menţionând că eficienţa acestora este greu de evaluat. În contrast, alte ţări, precum Italia, au propus păstrarea plafonului de preţ, considerând că ar trebui reformulat pentru a limita preţurile la un nivel mai mic.
