BNR revizuiește prognoza de inflație
Banca Națională a României a actualizat prognoza de inflație pentru finele acestui an, crescându-o de la 3,5% la 3,8%. Această revizuire a fost influențată de scumpiri neanticipate în coșul de consum și de o evoluție mai nefavorabilă a inflației de bază. Guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că, în prezent, România nu mai înregistrează cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, însă dobânzile rămân ridicate din cauza tensiunilor politice interne și a deficitelor gemene.
Deficit de cerere în economie
Isărescu a subliniat că economia României se află într-o perioadă de deficit de cerere, ca urmare a măsurilor fiscale recente, ceea ce ar putea contribui la scăderea inflației. De asemenea, el a explicat că inflația ar putea scădea pe parcursul primului trimestru din acest an, urmând să crească în trimestrul al doilea, pentru a reveni ulterior la 3,8% în decembrie.
Factori care influențează inflația
Revizuirea în sus a prognozei de inflație este rezultatul scumpirilor mai mari la produsele din tutun, prețurile administrate și combustibili. Isărescu a menționat că inflația de bază, care exclude prețurile volatile, a fost de 5,6% la finele anului trecut, iar prognoza indică o scădere la 3,7% până la sfârșitul acestui an.
Guvernatorul a accentuat că peisajul cererii interne s-a schimbat, trecând de la un exces de cerere la un deficit de cerere. Anul trecut, creșterea economică a fost susținută în principal de consum, care a depășit potențialul economic, având ca efect o deteriorare suplimentară a deficitului.
BNR revizuiește prognoza de inflație și anunță un deficit de cerere
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că, după o perioadă de excedent de cerere, România se îndreaptă spre un deficit de cerere, în urma măsurilor luate de actuala coaliție, inclusiv ordonanța de la finele anului trecut și bugetul pe 2025. Isărescu subliniază importanța ca, în combinație cu politica fiscală și cea monetară, această nouă situație să nu conducă la recesiune. El a afirmat că, dacă creșterea economică se va baza pe investiții și absorbția fondurilor europene, inflația ar putea scădea, iar economia ar putea continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai modest.
De asemenea, guvernatorul a menționat că în România, scăderea inflației a fost mai lentă comparativ cu țările vecine, cu toate că în 2025, inflația în Polonia și Ungaria a depășit nivelul din România. Isărescu a explicat că această situație s-a manifestat în 2024, un an electoral marcat de diverse probleme.
În ceea ce privește nivelul ridicat al dobânzilor, guvernatorul a indicat că acesta este influențat de tensiunile politice interne. El a subliniat că menținerea stabilității financiare și a cursului de schimb este esențială. Isărescu a adăugat că o reducere prematură a ratei dobânzii ar putea fi interpretată de piețe ca o invitație la deprecierea monedei, ceea ce nu este dorit în prezent.
