Recuperarea Tezaurului României de la Rusia: O datorie morală
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a reluat discuția despre Tezaurul României, care nu a fost recuperat de la Rusia. Într-un interviu acordat TVPWorld, Păunescu a subliniat că pentru români, recuperarea acestuia reprezintă o datorie morală. De-a lungul anilor, România a încercat diverse căi de negociere, însă URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această solicitare.
Valoarea Tezaurului se estimează astăzi la aproximativ 8 miliarde de euro. Cristian Păunescu a explicat că sentimentul de nedreptate legat de acest aur persistă de peste un secol.
Context istoric
Povestea Tezaurului României începe în decembrie 1916, când, în contextul Primului Război Mondial, România se confrunta cu o criză gravă. Trupele germane ocupau Bucureștiul, iar guvernul român a decis să transporte obiectele de valoare în siguranță, semnând un acord cu Rusia țaristă. Două trenuri au fost folosite pentru a transporta bijuterii regale și 91,5 tone de aur din rezervele băncii naționale la Moscova.
Cu toate acestea, aurul nu a fost niciodată returnat, rămânând în seifurile rusești pe durata comunismului și a Războiului Rece. Cristian Păunescu a menționat că, deși s-au semnat inventare și declarații între BNR și Banca Națională a Rusiei care confirmau apartenența acestora României, evenimentele ulterioare, cum ar fi Revoluția din Octombrie, au dus la confiscarea acestora de către noul regim bolșevic.
În concluzie, recuperarea Tezaurului României rămâne o prioritate pentru autoritățile române, care consideră că este o datorie morală față de strămoși și viitorul țării.
Recuperarea aurului românesc: O datorie morală față de istorie
În urmă cu aproape un secol, România a transferat 90 de tone de aur către Rusia, iar acum țara noastră își propune să recupereze aceste rezerve. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), acest demers este considerat o „datorie morală”.
Context istoric
De-a lungul timpului, liderii români, inclusiv în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să abordeze problema restituirii aurului. Deși au avut un oarecare succes și majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956, rezervele de aur nu au fost recuperate. Conform lui Păunescu de la BNR, Rusia a invocat diferite scuze pentru a justifica neîntoarcerea comorii, dar aceste afirmații nu au temei factual sau juridic.
Inițiative recente
În 2003, România și Rusia au semnat un tratat care a dus la formarea unei comisii menite să analizeze problema restituirii aurului. Specialiștii ruși au confirmat autenticitatea documentelor românești, dar au cerut verificarea originalelor din arhivele ruse.
Recent, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, negocierile au fost suspendate, însă unele voci din România continuă să insiste asupra restituirii aurului. Eugen Tomac, europarlamentar, a propus o moțiune în Parlamentul European care a fost adoptată, solicitând restituirea Tezaurului românesc, ceea ce reprezintă o premieră pentru Uniunea Europeană.
Posibile soluții de recuperare
Un subiect discutat în mass-media este utilizarea activelor rusești înghețate, confiscate de statele europene în urma invaziei Ucrainei, pentru a rambursa România. Păunescu consideră că aceste active ar putea fi o opțiune valoroasă pentru a corecta nedreptatea istorică, deși calea de urmat rămâne incertă.
BNR nu exclude nicio strategie legală pentru a-și urmări interesele, atât pe plan politic, cât și în instanțele internaționale. Cu toate acestea, Tomac recunoaște provocările juridice asociate cu utilizarea acestor active pentru recuperarea aurului pierdut.
România solicită restituirea Tezaurului de aur către Rusia
România își reafirmă intenția de a recupera cele 90 de tone de aur pe care le-a dat Rusiei cu aproape 100 de ani în urmă. Autoritățile române, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe, subliniază că restituirea Tezaurului este o „datorie morală” și legală.
Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat că „deocamdată, România urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur și a celorlalte obiecte de valoare depozitate la Moscova în timpul Primului Război Mondial prin intermediul mecanismelor existente”. Activitatea comisiei care se ocupă de această problemă a început în 2003, dar reuniunile au fost întrerupte după începerea agresiunii Rusiei în Ucraina.
Reprezentanții români sunt pregătiți să reia dialogul cu Rusia în privința restituirii Tezaurului, subliniind că obiectivul rămâne restituirea integrală. „Pentru noi, nu este vorba doar de valoarea enormă a aurului. Este vorba de istorie, demnitate și identitate națională”, a afirmat un oficial român. România va continua să ceară ceea ce îi aparține, considerând că acest demers este esențial pentru restabilirea sentimentului de justiție după un secol de așteptare.
