Primele 100 de zile ale lui Donald Trump la Casa Albă
În primele 100 de zile ale mandatului său, președintele Donald Trump a exercitat o putere fără precedent, rescriind normele tradiționale ale Partidului Republican privind comerțul liber și alianțele internaționale. Acțiunile sale au avut ca scop schimbarea fundamentală a rolului guvernului în viața americană și a poziției Statelor Unite pe scena mondială.
Trump și-a arogat unilateral puterea de a remodela alianțele postbelice cu Europa, iar declarațiile sale de urgență au rescris regulile comerțului mondial, generând panică pe piețele financiare globale. De asemenea, președintele a ordonat măsuri severe împotriva imigrației, inclusiv transferul imigranților într-o închisoare din El Salvador, fără control judiciar.
În domeniul economic, Trump a încercat să impună voința sa asupra economiei SUA, dar piețele financiare au rămas un obstacol. Promisiunile sale de prosperitate au fost înlocuite de o perioadă de anxietate economică, cu o încredere în scădere în rândul consumatorilor și investitorilor.
Combaterea imigrației ilegale a fost unul dintre principalele sale sloganuri, iar politicile sale de imigrație au fost printre cele mai dure din istoria țării, chiar dacă deportările în masă promise nu s-au concretizat. Trump a recurs la Legea privind inamicii străini pentru a sprijini aceste măsuri, provocând controverse și reacții legale.
Aceste acțiuni reflectă o guvernare autoritară și o abordare agresivă în implementarea politicilor sale, care continuă să provoace dezbateri intense în întreaga societate americană.
Primele 100 de zile ale lui Donald Trump la Casa Albă
Donald Trump a început mandatul său cu un angajament de a aduce „răzbunare” pentru susținătorii săi, acționând constant împotriva celor care l-au criticat. Încă din prima zi, el a implementat măsuri împotriva procurorilor care l-au anchetat și a avocaților care i-au reprezentat interesele, vizând în mod special foști oficiali care au contestat legitimitatea alegerilor din 2020.
Printre acțiunile sale, Trump a ordonat suspendarea autorizațiilor de securitate pentru peste patruzeci de foști oficiali din serviciile de informații care au semnat o scrisoare referitoare la acuzațiile de influență rusă legate de laptopul fiului lui Joe Biden, Hunter. De asemenea, Departamentul de Justiție sub conducerea sa a concediat procurorii implicați în ancheta condusă de consilierul special Jack Smith și a solicitat numele agenților FBI care au investigat revoltele din 6 ianuarie 2021.
Lupta cu instanțele și statul de drept
Trump a promis că va respecta ordinele judecătorilor federali, însă a existat o intensificare a disputelor legale, fiind înregistrate peste 150 de procese împotriva ordonanțelor sale executive. Acestea au vizat teme precum concedierea angajaților federali, imigrația și drepturile persoanelor transgender. Judecătorii au blocat frecvent măsurile administrației, ceea ce a condus la o criză de credibilitate în fața statului de drept.
Diplomație și relații internaționale
În ceea ce privește politica externă, Trump a contestat ordinea postbelică care a asigurat stabilitatea globală, punând la îndoială alianțele tradiționale și sugerând o reducere a prezenței militare americane în Europa. Aliați precum Germania și Franța au început să își reevalueze dependența de Washington. De asemenea, Trump a promis soluționarea rapidă a conflictelor din Ucraina și Gaza, dar fără progrese vizibile până în prezent.
În continuare, el a exprimat dorința de a anexa Groenlanda, de a recâștiga controlul asupra Canalului Panama și de a transforma Canada în al 51-lea stat al SUA.