Impactul lingușelilor asupra lui Trump la NATO
NATO a făcut eforturi semnificative pentru a-l mulțumi pe Donald Trump și a menține unitatea alianței în cadrul summitului de la Haga, lăudându-l și adoptând abordările sale. Deși acest plan a avut succes, au fost evitate subiecte dificile, esențiale pentru NATO, precum războiul din Ucraina și strategia față de Rusia. Este clar că, pe termen lung, alianța va trebui să abordeze aceste probleme. În încercarea de a asigura sprijinul lui Trump, membrii europeni ai NATO au promis o dublare a cheltuielilor militare, deși majoritatea nu își pot permite să aloce 5% din PIB pentru apărare, conform unei analize Reuters.
Printre rezultatele summitului s-au numărat promisiunea fermă a aliaților de a răspunde apelului lui Trump de a crește cheltuielile de apărare și un angajament reînnoit din partea SUA față de Articolul 5 al Tratatului NATO. Aceste evoluții au reprezentat un contrast semnificativ față de tensiunile anterioare din relațiile transatlantice. Mark Rutte, șeful NATO, a folosit un ton elogios în mesajele sale către Trump, subliniind realizările pe care le-ar putea obține, și a afirmat că Europa va face progrese semnificative în domeniul apărării.
După summit, retorica lui Trump s-a schimbat, el exprimându-și aprecierea față de aliați și subliniind că aceștia își iubesc țările. Totuși, a criticat Spania pentru neîndeplinirea noului obiectiv de cheltuieli și a menționat că Madridul va compensa prin relațiile comerciale cu SUA. Cu toate acestea, multe țări europene se confruntă cu dificultăți economice în îndeplinirea acestor angajamente financiare, ceea ce ridică întrebări despre viabilitatea acestor promisiuni în contextul actual.
Impactul lingușelilor asupra relației lui Trump cu NATO
La summitul NATO de la Haga, Donald Trump a fost primit cu onoruri deosebite, inclusiv o noapte petrecută în palatul regelui olandez Willem-Alexander. Această ofensivă de șarm s-a manifestat printr-un dineu elegant, oferit de lideri, care au profitat de ocazie pentru a-l lăuda pe președintele american. Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, a propus chiar adoptarea motto-ului „Make NATO Great Again”.
Declarația finală a summitului a fost semnificativ mai scurtă decât cea de anul trecut, conținând doar cinci paragrafe, și nu a menționat explicit războiul din Ucraina sau angajamentul de integrare a Ucrainei în alianță. Acest lucru a generat neliniște printre liderii europeni, care consideră că o astfel de abordare ar putea submina securitatea europeană.
Trump a adoptat o poziție mai conciliantă față de Moscova, comparativ cu predecesorul său, Joe Biden, ceea ce a suscitat îngrijorări cu privire la unitatea NATO pe termen lung. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, a subliniat că summitul a ratat ocazia de a transmite un mesaj puternic Kremlinului, avertizând că această lipsă de reacție ar putea avea consecințe negative asupra securității aliate.
În acest context, oficialii NATO sunt atenți la modul în care entuziasmul lui Trump față de alianță se va reflecta în politica militară a SUA. Deși liderii europeni își doresc să preia mai multe responsabilități de apărare, există o anxietate generalizată cu privire la retragerea trupelor americane și la modul în care acest proces va fi gestionat.
Impactul Lingușelilor lui Trump asupra NATO
În încercarea de a menține sprijinul lui Donald Trump pentru NATO, țările europene au promis să își dubleze cheltuielile pentru apărare. Totuși, majoritatea acestor state nu își permit să aloce 5% din PIB pentru apărare, ceea ce va necesita sacrificii neplăcute în bugetele naționale și manevre contabile creative pentru a redirecționa fondurile existente.
Guntram Wolff, expert al grupului de reflecție Bruegel, a subliniat că țările cu datorii mari nu pot emite mai multe obligațiuni, ceea ce va duce la alegeri bugetare dificile, incluzând majorări fiscale sau reduceri de cheltuieli. Summitul de la Haga a fost văzut ca un spectacol politic, reușind totuși să capteze atenția lui Trump, care a declarat că Statele Unite sunt alături de aliații europeni „până la capăt”.
În contextul tensiunilor crescânde cu Rusia, se recunoaște necesitatea ca Europa să contribuie mai mult la propria securitate. Totuși, obsesia pentru atingerea obiectivului de 5% a scurtat discuțiile despre utilizarea mai eficientă a bugetelor militare existente. Promisiunile făcute de NATO sunt considerate dificile de respectat, cu excepția Germaniei, care are o situație financiară mai bună.
Pentru a atinge pragul de 5%, țările Uniunii Europene ar trebui să tripleze cheltuielile pentru apărare, ajungând la peste 900 de miliarde de euro, în condițiile în care datoria lor depășește deja 80% din PIB. De asemenea, Marea Britanie ar necesita un buget suplimentar de 30 de miliarde de lire sterline pentru a respecta acest obiectiv.
Nick Witney, membru al Consiliului European pentru Relații Externe, a avertizat asupra consecințelor negative, subliniind că generațiile viitoare și societățile actuale vor suporta povara datoriilor. Cu cât o țară se află mai aproape de Rusia, cu atât mai puține îngrijorări există în privința găsirii fondurilor suplimentare pentru apărare. De exemplu, Polonia și țările baltice sunt exemplare în acest sens, în timp ce Spania a exprimat îngrijorări legate de obiectivul de 5%, considerându-l incompatibil cu realitățile economice actuale.
Impactul lingușelilor lui Trump asupra NATO și promisiunile europene
Analiza Reuters subliniază cum lingușelile pentru Donald Trump au influențat relațiile cu NATO, în contextul în care Europa se confruntă cu presiuni financiare pentru consolidarea apărării. De exemplu, Slovacia a exprimat îngrijorări legate de impactul asupra bugetului său, argumentând că îmbunătățirea nivelului de trai și reducerea împrumuturilor sunt priorități esențiale.
Expertul în politică de apărare, Wolff, de la Institutul Bruegel, a remarcat că este incert dacă statele vor reuși să-și crească cheltuielile pentru apărare prin tăieri din alte domenii, cum ar fi pensiile. El a subliniat că, deși statul social va continua să existe, acesta ar putea deveni mai puțin generos, având în vedere că protecția socială poate reprezenta până la 30% din economie.
Deciziile luate în cadrul summitului de la Haga vor influența discuțiile naționale despre apărare, iar angajamentele de cheltuieli stabilite de lideri se împart în cheltuieli pentru apărarea de bază și măsuri adiționale. De exemplu, în Franța, se discută despre includerea cheltuielilor cu jandarmii în bugetul apărării, ceea ce ar putea schimba dinamica finanțării apărării.
Cu toate acestea, termenele lungi pentru atingerea obiectivelor de cheltuieli ridică întrebări privind seriozitatea acestor angajamente. Expertul Witney a subliniat că, în absența unor obiective mai realiste, este posibil ca aceste ținte să fie ratate, ceea ce va conduce la o transformare mai lentă și mai puțin coerentă a politicilor de apărare.
Aceste aspecte arată cum lingușelile politice și promisiunile financiare pot influența strategia de apărare a Europei, în timp ce liderii caută să mențină un echilibru între nevoile interne și angajamentele externe.
