Pentru a fi considerată cu adevărat controversată, o carte trebuie să provoace credințe adânc înrădăcinate și să stârnească reacții puternice în rândul publicului și al autorităților. Puține opere au zguduit lumea atât de profund precum „Versetele satanice”, romanul lui Salman Rushdie, care a generat una dintre cele mai mari crize culturale și politice din epoca modernă.
Publicat pe 26 septembrie 1988, „Versetele satanice” a fost descrisă de unii drept „periculoasă”. La scurt timp după lansare, Ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul suprem al Iranului, a emis o fatwa prin care cerea uciderea lui Rushdie și a celor implicați în publicarea romanului, acuzându-i de blasfemie împotriva Islamului. De atunci, cartea a fost interzisă în mai multe țări cu majoritate musulmană, inclusiv Iran, Pakistan și Bangladesh, și chiar temporar în India, țara de origine a autorului.
„Versetele Satanice” urmărește povestea a doi expatriați indieni, Gibreel Farishta și Saladin Chamcha, care supraviețuiesc unui atac terorist. Cei doi sunt transformați într-un mod fantastic, Gibreel căpătând trăsături angelice, iar Saladin devenind demonic. Această metamorfoză deschide calea unor povești interconectate, dintre care una reinterpretă viața Profetului Mahomed și originile Islamului. Rushdie a fost inspirat de istoria islamică timpurie, în special de un episod cunoscut sub numele de „versetele satanice”, unde Profetul ar fi acceptat temporar idolatria pre-islamică, înainte de a anula decizia.
Romanul a fost perceput de mulți musulmani ca fiind blasfemator, iar reinterpretarea unor pasaje din Coran și portretizarea figurilor religioase au provocat controverse semnificative. Această carte nu doar că a stârnit reacții vehemente, dar a și pus în discuție limitele libertății de exprimare și prețul pe care un autor îl plătește pentru a-și exprima viziunea artistică.
Cartea „Versetele satanice” de Salman Rushdie a generat un scandal internațional, fiind considerată de mulți ca o ofensă gravă la adresa credinței islamice. La scurt timp după publicarea sa, Rushdie a simțit nevoia să se adreseze comunității musulmane pentru a-și cere scuze, dar acest gest a fost urmat de o escaladare rapidă a violenței. Proteste violente au avut loc în diverse țări, culminând cu fatwa emisă de Ayatollahul Ruhollah Khomeini pe 14 februarie 1989, care solicita execuția lui Rushdie și a celor implicați în publicarea cărții.
Această sentință a transformat un conflict literar într-o criză diplomatică majoră, forțându-l pe Rushdie să trăiască ascuns sub protecția guvernului britanic. Consecințele au fost devastatoare, cu atacuri asupra traducătorilor și editorilor cărții, unii dintre aceștia plătind cu viața. De exemplu, Hitoshi Igarashi, traducătorul japonez, a fost ucis, iar Ettore Capriolo, traducătorul italian, a supraviețuit unei tentative de omor.
Cartea a rămas interzisă în multe țări musulmane, iar amenințarea fatwa a continuat să planeze asupra lui Rushdie timp de mulți ani. Deși în 1998 guvernul iranian a declarat că nu va mai susține activ fatwa, edictul nu a fost niciodată revocat oficial. Rushdie a devenit un simbol al luptei pentru libertatea de exprimare, trăind sub protecție constantă și având o viață marcată de această amenințare.
În august 2022, Rushdie a fost victimă unui atac brutal în timpul unui discurs despre protejarea scriitorilor ale căror vieți sunt amenințate, incident ce a dus la pierderea parțială a vederii. Această experiență traumatică l-a inspirat să scrie cartea „Knife”, în care reflectează asupra tentativelor de asasinat și asupra impactului pe care aceste evenimente l-au avut asupra vieții sale.
„Versetele satanice”, scrisă de Salman Rushdie, este una dintre cele mai controversate lucrări literare, având un impact profund asupra discuțiilor despre libertatea de exprimare. Această carte a stârnit reacții vehemente și a generat amenințări la adresa autorului, inclusiv un atac violent în 2022, care a subliniat riscurile pe care le implică exprimarea liberă a ideilor.
Salman Rushdie, născut pe 19 iunie 1947 în Bombay, India Britanică, este un romanțier și eseist britanic de origine indiană, recunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile la literatură. A câștigat Premiul Booker în 1981 cu romanul „Copiii de la Miezul Nopții”, iar opera sa include titluri la fel de importante, precum „Rușinea” și „Pământul de sub picioarele ei”. În 2007, a fost onorat cu titlul de cavaler de către Regina Elisabeta a II-a pentru serviciile aduse literaturii.
Atacul asupra lui Rushdie a fost un moment crucial care a readus în atenție provocările cu care se confruntă autorii care abordează teme sensibile. „Versetele satanice” nu este doar o lucrare literară, ci un simbol al luptei pentru libertatea de exprimare, un drept fundamental care este, din păcate, adesea contestat.
