Bucureștiul și riscurile cutremurelor: Apartamente vândute la prețuri ridicate în clădiri vulnerabile
Bucureștiul este considerat „mult mai puțin pregătit” pentru un cutremur comparativ cu anul 1977, când un seism devastator a dus la distrugerea a peste 150.000 de apartamente. La nivel oficial, se estimează că există aproximativ 800 de clădiri vulnerabile în fața unui cutremur, însă experții sugerează că numărul real ar putea fi mult mai mare.
În acest context, apartamentele din clădiri considerate vulnerabile sunt vândute la prețuri ridicate, depășind 2.000 de euro pe metrul pătrat, fără ca cumpărătorii să fie conștienți de riscurile la care se expun. De exemplu, un apartament de 2 camere, situat într-un bloc construit în 1965, este listat la 105.000 de euro, ceea ce înseamnă 2.300 de euro pe metrul pătrat, deși blocul este încadrat la clasa Urgență 2.
Agențiile imobiliare fac publicitate apartamentelor fără a menționa informații importante legate de vulnerabilitatea clădirilor. Astfel, un alt apartament, vândut cu 120.000 de euro în zona Iancului, este prezentat ca fiind „incadrat la Urgență 3”, fără a sublinia riscurile asociate.
Aceste practici ridică întrebări serioase privind transparența în piața imobiliară și conștientizarea cumpărătorilor în ceea ce privește starea reală a clădirilor în care investesc. Este esențial ca potențialii cumpărători să verifice starea clădirilor și să solicite evaluări de la experți înainte de a face o achiziție.
Bucureștiul cu Bulină Roșie: Risc Seismic și Apartamentele Costisitoare
În contextul prețurilor ridicate ale apartamentelor din București, care depășesc 2.000 de euro pe metrul pătrat, este esențial să ne informăm corect despre riscurile seismice ale clădirilor în care investim. În București, există aproximativ 1.500 de clădiri încadrate la nivelul de „Urgență”, care prezintă vulnerabilități semnificative la cutremure.
Există trei categorii de risc seismic: U1, U2 și U3, fiecare indicând o urgență diferită pentru consolidare. De exemplu, clădirile încadrate la U1 trebuie consolidate în maxim doi ani, cele la U2 în cinci ani, iar cele la U3 în zece ani. Este important de menționat că aceste categorii nu corespund direct cu clasele de risc seismic, iar multe clădiri cu U nu au fost reexpertizate pentru a primi o clasificare corectă.
Din păcate, informațiile despre riscurile seismice pot fi confuze. Deși unii agenți imobiliari susțin că clădirile U2 au vulnerabilități reduse, realitatea este că acestea necesită intervenții urgente pentru a asigura siguranța locatarilor.
În concluzie, cumpărarea unui apartament în București, fără o evaluare corectă a riscurilor seismice, poate reprezenta un pericol semnificativ, în special în fața unor prețuri atât de ridicate. Este esențial ca potențialii cumpărători să se informeze cu privire la statutul seismologic al clădirilor pentru a evita situații periculoase.
Bucureștiul cu bulină roșie: Riscurile apartamentelor scumpe
În București, achiziționarea unui apartament cu prețuri de peste 2.000 de euro pe metrul pătrat poate fi însoțită de riscuri semnificative legate de securitatea seismică. Matei Sumbasacu a evidențiat că majoritatea clădirilor încadrate inițial la clasele de risc seismic U1 și U2 sunt extrem de vulnerabile la cutremure. Aceste clădiri, considerate „foarte vulnerabile”, au fost evaluate cu capacitatea de a rezista maxim 35% din cutremurul de calcul utilizat pentru proiectare, care datează din anii ’90.
Conform inginerului Andrei Teodorescu, clădirile care în trecut erau încadrate la U1, conform normelor actuale, ar putea fi clasificate acum în Risc Seismic 1, ceea ce nu înseamnă că nu prezintă riscuri. Este esențial de menționat că toate clădirile ar trebui să primească o clasificare de risc seismic. Clădirile noi sunt de obicei încadrate la Risc Seismic IV, în timp ce cele vulnerabile sunt incluse în categoriile Risc Seismic I și II.
De asemenea, băncile manifestă reticență în a oferi credite pentru imobilele încadrate la Urgență. De exemplu, un agent imobiliar a menționat că doar trei bănci sunt dispuse să acorde credite pentru proprietăți clasificate la Urgență 2. Aceste instituții impun condiții suplimentare, cum ar fi un avans de până la 50% din prețul apartamentului și o asigurare care să acopere riscurile de cutremur.
În concluzie, potențialii cumpărători de apartamente în București trebuie să fie conștienți de riscurile seismice asociate cu clădirile vechi și să se informeze corespunzător înainte de a lua o decizie de achiziție.
Bucureștiul cu bulină roșie: un risc pentru apartamentele achiziționate
Potrivit analizei brokerului Cătălina Roibu, băncile nu oferă credite pentru achiziționarea imobilelor încadrate în clasele de risc seismic I și II. Aceste clădiri, considerate cu risc ridicat, nu sunt creditabile prin bănci, ceea ce afectează serios piața imobiliară din București.
Roibu a subliniat că multe clădiri aflate în urgență au fost evaluate și au fost încadrate în categoriile RS1 sau RS2, ceea ce le face imposibil de finanțat prin credite bancare. Un alt motiv pentru care băncile evită clădirile marcate la „Urgență” este că reabilitarea acestora nu a fost efectuată în timp util.
Istoricul clădirilor cu risc seismic din București
Matei Sumbasacu, fondatorul organizației Re:Rise, a explicat că, imediat după cutremurul din 1977, autoritățile au identificat aproximativ 2.000 de clădiri din București care necesitau intervenții urgente. Problema a fost ignorată timp de decenii, începând cu regimul lui Nicolae Ceaușescu, care a abandonat aceste lucrări de consolidare.
Inginerul Gheorghe Ursu a tras un semnal de alarmă în 1979, dar a fost persecutat și a murit în 1985. După Revoluție, în anii ’90, statul român a început expertizarea clădirilor, însă fără a avea o clasificare clară a riscurilor seismice. Abia în 1996-1997 a fost introdusă noțiunea de clasă de risc seismic, iar ulterior, între 2008 și 2019, au fost adoptate acte oficiale care au stabilit criterii pentru evaluarea acestor clădiri.
Aceste probleme subliniază riscurile pe care și le asumă cei care investesc în apartamente situate în clădiri cu bulină roșie, achiziționate la prețuri exorbitante, de peste 2.000 de euro pe metrul pătrat.
