Declarațiile economistului șef BNR despre reformele Guvernului Bolojan
Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a subliniat importanța reformelor fiscale adoptate de guvern, afirmând că, fără aceste măsuri, România s-ar fi confruntat cu incapacitatea de plată. „Astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani”, a declarat Lazea pe blogul BNR.
În analiza sa, el a evidențiat faptul că modelul economic al României s-a concentrat exclusiv pe creșterea economică, în contrast cu Bulgaria, care a vizat integrarea în zona euro. Lazea a explicat că măsurile de consolidare fiscală au ajutat România să evite recesiunea și să reducă deficitul bugetar, menționând că „creșterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1 la sută”.
De asemenea, economistul a subliniat că deteriorarea finanțelor publice nu poate fi atribuită exclusiv guvernelor recente, ci se datorează politicilor fiscale din ultimii zece ani. „România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht și ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dar guvernele au ales să prioritizeze creșterea economică rapidă, sacrificând echilibrele macroeconomice”, a afirmat Lazea.
El a evidențiat că, în ciuda creșterii rapide a economiei, România s-a confruntat cu cea mai mare inflație și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Comparativ, Bulgaria a ales o cale de dezvoltare mai echilibrată, ceea ce a condus la accederea sa în zona euro în 2026.
În concluzie, Lazea a subliniat că atât sectorul public, cât și consumul individual al populației au contribuit la deteriorarea finanțelor publice, evidențiind o tendință de creștere a consumului individual mai rapidă decât cea a administrației publice în anumite perioade.
Analiza economistului șef BNR asupra reformelor Guvernului Bolojan
Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a discutat despre modelul de creștere economică al României, evidențiind provocările și consecințele adoptării unei strategii bazate pe consum. Conform acestuia, România a favorizat consumul în detrimentul investițiilor, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra economiei.
Lazea a subliniat că în perioada recentă, consumul final a crescut mai rapid decât investițiile în cinci din zece ani. De asemenea, el a observat că, în șapte din zece ani, consumul final a depășit creșterea PIB-ului, ceea ce ridică întrebări asupra sustenabilității acestui model economic. „Este lipsit de onestitate a considera că admiterea Bulgariei în zona euro a fost rezultatul norocului, când de fapt această țară a urmărit cu perseverență acest obiectiv, în timp ce România a ignorat această direcție,” a afirmat Lazea.
Întrebarea „A meritat?”
Când a fost întrebat dacă modelul de creștere economică bazat pe consum a fost o alegere înțeleaptă, Lazea a argumentat că trebuie să se ia în considerare consecințele pe termen lung. El a menționat că, deși România a redus decalajul PIB/locuitor față de media UE, acest lucru a fost realizat printr-o creștere financiară bazată pe datorie, care nu poate asigura resursele necesare pentru rambursarea acesteia în viitor.
„Creșterea economică peste potențial pe termen scurt poate duce la o consolidare fiscală dureroasă pe termen lung, iar cetățenii care beneficiază de relaxarea fiscală nu sunt întotdeauna recunoscători,” a concluzionat economistul. Această analiză subliniază complexitatea reformelor economice și impactul pe care acestea îl pot avea asupra societății românești.
