Deficitul bugetar al României pentru 2024 depășește estimările guvernului
Comisia Europeană a confirmat că deficitul bugetar al României pe 2024 este de 9,3% din PIB, un procent semnificativ mai mare decât cel anunțat anterior de guvernul de la București. Aceasta este cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană, cu 163,7 miliarde de lei cheltuiți în plus față de veniturile încasate.
În acest context, analiștii prevăd creșteri de taxe și scumpiri după alegeri, subliniind că este dificil pentru Guvern să respecte ținta de deficit de 7% din PIB fără o majorare a veniturilor din taxe. Majoritatea experților se așteaptă la o creștere a TVA, estimată să ajungă de la 19% la 21%. De asemenea, se anticipează creșteri ale facturilor la energie și posibile scumpiri ale polițelor de asigurare auto.
Analiștii subliniază că, dacă România nu va implementa aceste măsuri fiscale, riscă retrogradarea din partea agențiilor de rating, ceea ce ar putea duce la scumpirea împrumuturilor și restricționarea capacității de finanțare a statului. În plus, deficitul estimat de Comisia Europeană este cu aproape un procent mai mare decât cel raportat de Guvern, iar România are un plan pe 7 ani agreat cu Comisia pentru reducerea deficitului.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că statul nu a învățat din crizele anterioare și că România se află aproape de o nouă „curbă de sacrificiu”, care ar putea implica reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare, afectând astfel numărul de angajați și nivelurile salariale. Măsurile dure sunt așteptate să fie implementate de la jumătatea anului 2025.
Deficitul României pentru 2024 Confirmat de Comisia Europeană
Comisia Europeană a confirmat un deficit mai mare pentru 2024 decât cel anunțat anterior de Guvernul României. Această situație a determinat analiștii să prevadă posibile creșteri de taxe în perioada următoare.
Recent, Tanczos Barna a declarat că deficitul estimat pe 2024 este de 8,6% în termenii cash, subliniind că deficitul conform standardelor ESA va fi, de asemenea, mai mare. El a explicat că cifrele sunt clare și că se va raporta deficitul ESA la Comisia Europeană. De asemenea, Barna a menționat că nevoia de finanțare este legată de bugetul existent, iar deficitul nu va influența bugetul pe 2025, deoarece cheltuielile au fost deja considerate în planificarea bugetară.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit estimările de creștere economică pentru România, reducându-le de la 3,3% la 1,6%, conform raportului „World Economic Outlook” publicat recent.