Coroana britanică și trecutul sclaviei
Presiunea asupra regelui Charles a crescut semnificativ în urma unor cercetări recente care evidențiază rolul central al monarhiei britanice și al Marinei Regale în extinderea și protejarea comerțului transatlantic cu africani înrobiți, activitate ce a durat sute de ani. Parlamentari, experți ONU și organizații pentru drepturile omului solicită o scuză oficială din partea coroanei, subliniind că simplele exprimări de „regret personal” nu sunt suficiente în fața uneia dintre cele mai grave crime din istoria umanității.
Cererea de scuze oficiale
Parlamentarii și activiștii au cerut regelui Charles să emită o scuză oficială pentru sclavia transatlantică, în contextul în care cercetările recente au scos la iveală modul în care coroana britanică și Marina Regală au facilitat comerțul cu africani înrobiți. Deși regele și-a exprimat anterior „regretul personal” față de suferințele cauzate de sclavie, coroana britanică nu a emis niciodată o scuză oficială.
Impactul istoric al monarhiei
Cartea „The Crown’s Silence”, publicată recent, detaliază cum monarhi de la Elisabeta I la George al IV-lea au beneficiat economic de pe urma comerțului cu sclavi, având în vedere că, până în 1807, coroana britanică era cel mai mare cumpărător de oameni înrobiți. Bell Ribeiro-Addy, deputată laburistă, a afirmat că regretele exprimate nu reflectă gravitatea crimei și a subliniat necesitatea ca monarhia să recunoască această istorie și să ia măsuri pentru a aborda moștenirea de rasism și inegalitate.
Oportunitatea unei conversații oneste
Runnymede Trust a declarat că o scuză din partea regelui Charles ar fi un „prim pas simbolic binevenit”, dar că trebuie însoțită de acțiuni concrete. Liliane Umubyeyi, directoarea African Futures Lab, a subliniat că recunoașterea nu este suficientă fără o obligație de reparație, întrucât sclavia este considerată oficial o crimă împotriva umanității în dreptul internațional.
Nevoia de acțiune
Carla Denyer, deputată a Partidului Verde, a adăugat că o scuză oficială este „demult necesară”, subliniind că descendenții persoanelor înrobite merită respectul și recunoașterea adecvată a suferințelor lor. Experți independenți care colaborează cu ONU susțin, de asemenea, că o astfel de scuză ar putea deschide calea pentru o discuție mai amplă despre injustițiile istorice și despre necesitatea reformelor.
Coroana britanică și moștenirea sclaviei
Regele Charles se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari pentru a-și cere scuze în numele Coroanei britanice pentru implicarea acesteia în sclavie și colonialism. Cercetătorul și activistul pentru drepturile omului, Michael McEachrane, a subliniat că apelul global pentru justiție reparatorie nu se concentrează doar pe trecut, ci este esențial pentru un viitor sustenabil. El a evidențiat că colonialismul a fost o forță majoră în crearea disparităților sociale, economice și ecologice.
Avocata Dominique Day a adăugat că moștenirea sclaviei și colonialismului se resimte în numeroase probleme contemporane, inclusiv în violența polițienească și discriminarea sistemică. Aceasta a afirmat că o recunoaștere a acestor fapte poate deschide calea către reparare și poate promova o etică bazată pe respect și prosperitate.
În acest context, se așteaptă ca regele să facă față cererilor reînnoite pentru acțiuni concrete la reuniunea șefilor de guverne din Commonwealth, care va avea loc în Antigua și Barbuda. Istorica Brooke Newman a menționat că lucrarea sa, „The Crown’s Silence,” are scopul de a aduce în discuție dovezile istorice legate de acest subiect important, care a fost adesea ignorat.
Palatul Buckingham a fost contactat pentru un comentariu în legătură cu aceste cereri.