Eurodeputații români și votul la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Parlamentul European se pregătește pentru două noi moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, care vor fi dezbătute și supuse la vot în prima sesiune plenară din octombrie. Eurodeputații români sunt împărțiți în privința opțiunilor de vot, unii dintre ei ar putea vota diferit de linia grupului politic din care fac parte.
Pe 10 iunie, Ursula von der Leyen a trecut printr-un test, reușind să supraviețuiască votului privind moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea din partea AUR. Această moțiune a fost respinsă cu 175 de voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri.
Moțiunile recente au fost depuse pe 10 septembrie de grupul Patrioți pentru Europa și grupul Stângii. Ele urmează să fie supuse la vot în plenul PE reunit la Strasbourg. Moțiunea inițiată de Piperea acuza executivul UE de încălcarea datoriilor legale de transparență, în special în legătură cu schimbul de mesaje text între von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru vaccinuri.
De asemenea, se menționează utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie, care ar putea amenința suveranitatea națională și integritatea proceselor democratice în state membre precum România și Germania. Moțiunea sublinia și utilizarea abuzivă a articolului 122 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene, referitor la constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanțarea investițiilor în apărare.
Moțiunea anterioară a fost respinsă cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri, dar s-a evidențiat prin faptul că doar 553 de eurodeputați din 720 și-au exprimat votul. De la PSD, opt eurodeputați au fost absenți, iar Claudia Manda, Andi Cristea și Ștefan Mușoiu au votat împotriva moțiunii.
Eurodeputata PSD Maria Grapini a menționat că nu a votat la moțiunea precedentă considerând-o „caducă” și a explicat că nu a dorit să voteze „împotriva unui român”, dar nu a putut să o susțină pe von der Leyen.
Eurodeputații români și votul asupra moțiunilor de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
În contextul viitoarelor voturi asupra moțiunilor de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, eurodeputații români își clarifică pozițiile. Maria Grapini a declarat că este o critică vehementă la adresa șefei Comisiei Europene, dar nu a precizat cum va vota în cadrul moțiunilor din octombrie.
Victor Negrescu, eurodeputat PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, a afirmat că moțiunile depuse de extrema dreaptă nu conțin argumente realiste și sunt doar exerciții de imagine. El a subliniat că nu dorește să sprijine demersurile populiste care nu aduc soluții concrete.
În schimb, Negrescu a menționat că moțiunea stângii radicale conține argumente ce merită atenția colegilor europarlamentari, inclusiv din grupul social-democrat, având în vedere subiecte precum impactul tratatului MERCOSUR asupra fermierilor și poziția Executivului UE față de situația din Gaza. El a sugerat că această moțiune ar putea aduna un număr semnificativ de voturi.
Negrescu a subliniat importanța ca eurodeputații români pro-europeni să inițieze discuții cu Ursula von der Leyen pentru a obține propuneri concrete în domenii esențiale pentru România, cum ar fi securitatea din Marea Neagră și implementarea planului național de redresare și reziliență (PNRR).
La votul anterior, eurodeputații români din grupul S&D au lipsit în mare parte, pe când delegația României din grupul PPE a fost aproape complet prezentă, votând împotrivă, cu excepția abținerilor din partea membrilor UDMR.
Poziția eurodeputaților români față de moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Winkler a subliniat că UDMR își menține o poziție constantă și publică, exprimată încă de la Congresul PPE de la București, unde Ursula von der Leyen a fost aleasă candidatul cap de listă. El a menționat că UDMR s-a abținut la votul pentru moțiune, având în vedere că este membru al PPE și a purtat discuții în cadrul delegației și cu președintele PPE, Manfred Weber. Winkler a explicat că poziția UDMR este legată de drepturile minorităților naționale și comunităților lingvistice în Uniunea Europeană, un obiectiv care a fost blocat de Comisie.
„Decizia privind votul asupra moțiunilor va fi luată de UDMR la momentul respectiv, dar abținerea este cea mai probabilă soluție pentru noi”, a adăugat Winkler, eurodeputatul român cu cea mai mare vechime în PE.
Rareș Bogdan, șeful delegației României în grupul PPE, a menționat că, deși există nemulțumiri față de Ursula von der Leyen și Comisie, majoritatea grupurilor nu au probleme cu moțiunile de cenzură inițiate de extremele stânga și dreapta. „Nu dorim să creăm haos la nivel european”, a afirmat Bogdan, explicând că moțiunile de cenzură nu au șanse de succes atâta timp cât sunt inițiate de aceste grupuri.
Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă a ridicat întrebarea privind frecvența acestor moțiuni de cenzură, subliniind că ele par să fie un joc al extremelor pentru destabilizare.
Cum ar vota eurodeputații români la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Eurodeputații români au exprimat poziții clare în legătură cu moțiunile de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Nicu Ștefănuță, eurodeputat afiliat grupului Verzilor, a declarat că va vota „împotrivă” la noile moțiuni, menționând că respingerea unei moțiuni recente în luna iulie face ca o nouă încercare să fie logic improbabilă. Deși nu este un fan al Ursulei von der Leyen, Ștefănuță a recunoscut inițiativele acesteia ca fiind realiste și necesare, subliniind că o eventuală cădere a președintei ar duce la o criză majoră pentru Uniunea Europeană.
De asemenea, membrii grupului Renew din Parlamentul European, inclusiv Dan Barna, au exprimat o poziție similară. Barna a reamintit că precedentul vot de cenzură, inițiat de un român, a fost respins cu succes. El a evidențiat că majoritatea proeuropeană este solidă și nu se așteaptă la surprize în voturile viitoare, deși există riscul ca aceste moțiuni să fie utilizate frecvent de către extremele politice.
Vlad Voiculescu, un alt eurodeputat român, a declarat că va vota împotriva ambelor moțiuni, deși cea a stângii radicale abordează subiecte importante precum campania israeliană din Fâșia Gaza și reacțiile Comisiei Europene. Acești eurodeputați subliniază un consens majoritar în favoarea menținerii stabilității în cadrul Uniunii Europene, în ciuda nemulțumirilor exprimate de diverse grupuri politice.
Vlad Voiculescu, eurodeputat, a subliniat că poziția Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, față de situația din Gaza a fost întârziată, considerând-o o „întârziere impardonabilă” care ar putea justifica o moțiune de cenzură. Voiculescu a menționat că, deși actuala Comisie poate îmbunătăți reacțiile sale, nu consideră că aceasta ar trebui să plece.
Gheorghe Piperea, eurodeputat din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a anunțat că va vota „100%” pentru ambele moțiuni de cenzură, chiar dacă una dintre ele provine din partea extremei stângi. De asemenea, el a precizat că, în cazul în care cele două moțiuni depuse în octombrie vor fi respinse, va exista o a treia moțiune, care ar urma să fie depusă în decembrie. Piperea a evidențiat că, în acest context, voturile împotriva Ursulei von der Leyen nu mai sunt considerate o temere, sugerând că aceasta nu se mai bazează pe un sprijin solid.
Claudiu Târziu, eurodeputat și fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare, a declarat că va susține moțiunea depusă de grupul Patrioți pentru Europa, dar nu și pe cea a stângii radicale, arătând astfel diversitatea opiniilor în rândul eurodeputaților români cu privire la votul asupra moțiunilor de cenzură.
Poziția eurodeputaților români față de moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Eurodeputații români au exprimat opinii divergente cu privire la susținerea moțiunilor de cenzură îndreptate împotriva Ursulei von der Leyen. Claudiu Târziu a anunțat că va susține moțiunea propusă de grupul Patrioților, evidențiind argumentele pertinente ale acesteia, și a subliniat că nu va sprijini moțiunea stângii radicale din cauza diferențelor ideologice. Târziu a menționat că moțiunea stângii ar putea avea o susținere mai mică și a punctat că obiecțiile lor nu sunt întotdeauna în acord cu viziunea grupului său.
De asemenea, colegul său, Şerban Dimitrie Sturdza, a subliniat că scaunul Ursulei von der Leyen este instabil, menționând că moțiunea recent votată este a zecea din istoria Parlamentului European, dar prima din ultimii zece ani. Sturdza a remarcat că, deși von der Leyen beneficiază de o susținere considerabilă, aceasta tinde să scadă pe zi ce trece, făcând referire la continuarea acestui proces prin noi moțiuni.
Toți membrii români ai grupului ECR, împreună cu cei doi membri români neafiliați, au votat în favoarea moțiunii depuse de Gheorghe Piperea în luna iulie împotriva Comisiei Europene.