Canalele proruși de pe Telegram și influența asupra alegerilor din România
Aplicația de mesagerie Telegram, deși nu este preferată de majoritatea românilor în materie de social media, a devenit un spațiu semnificativ pentru actorii proruși care încearcă să submineze procesele democratice. Conform unui raport al organizației OpenMinds, 26% dintre români utilizează Telegram cel puțin o dată pe lună, iar regulile mai puțin stricte de moderare fac din această platformă un teren propice pentru grupurile extremiste și radicale.
În total, au fost identificate 202 de canale în limba română, împărțite în diverse categorii. Cel mai mare grup, reprezentând 25% din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE, majoritatea conținutului fiind dedicat Ucrainei și știrilor din România. Un alt grup semnificativ include canalele de teorii ale conspirației, care promovează informații alternative și neverificabile.
Un aspect îngrijorător este activitatea grupului pro-Kremlin, care, împreună cu extrema dreaptă, răspândește narațiuni despre România ca fiind o „dictatură”. În urma anularii alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la această temă, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în grupuri antiguvernamentale. Creșterea acestor mențiuni este semnificativă, cu un vârf de 38% mai multe mențiuni într-o săptămână comparativ cu luna precedentă.
Canalele pro-Kremlin joacă un rol crucial în mobilizarea alegătorilor, promovând ideea de „opoziție la dictatură”. Aceste canale au acuzat guvernul de o „lovitură de stat” și intenția de a distruge organizațiile patriotice și creștine. Politiciana de extremă dreapta Diana Șoșoacă a susținut că România este „adevărata dictatură”, adresându-se lui Putin în acest context.
Influența canalelor proruse de la Telegram asupra alegerilor din România
În cadrul scenei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, care constituie 24% din rețeaua totală. Aceste canale au repostat constant conținut de propagandă rusă începând cu anul 2022, incluzând surse precum RT și Sputnik, canale ale ambasadei Rusiei în România, precum și altele pro-Kremlin.
Printre tacticile utilizate de aceste canale se numără amplificarea vocilor oficialilor ruși, promovarea narațiunilor defăimătoare și distribuția de informații cu tentă pro-Kremlin. De asemenea, o parte dintre canalele „curate” omite opiniile direct pro-Kremlin, dar contribuie la difuzarea mesajelor proruse către un public mai larg.
Canalele Telegram și candidații „anti-establishment”
În contextul alegerilor curente, canalele Telegram susțin în mod activ candidați considerați „anti-establishment”. Printre aceștia se numără:
- George Simion</, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR, care caută sprijinul alegătorilor favorabili lui Călin Georgescu.
- Crin Antonescu, candidat al coaliției dintre PSD, PNL și UDMR, care a adoptat o retorică conservatoare.
- Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, susținător al creșterii cheltuielilor pentru apărare.
- Victor Ponta, fost prim-ministru, cu un program naționalist „România pe primul loc”.
- Elena Lasconi, candidată liberală și președintă a Uniunii Salvă România (USR).
Aceste canale de propagandă au un impact semnificativ asupra percepției alegătorilor și asupra dinamicii alegerilor din România, contribuind la răspândirea narațiunilor pro-Kremlin și sprijinind candidaturile care promovează o agendă anti-sistem.
Influența canalelor proruse de la Telegram asupra alegerilor din România
Canalele pro-Kremlin au demonstrat o aliniere constantă în narațiunile lor, vizând atât extrema dreaptă, reprezentată de George Simion, cât și actualul „sistem”. Aceste canale nu doar că reposteză conținut rusesc despre război și afaceri internaționale, dar adoptă și perspectivele rusești cu privire la alegerile din România.
În discursurile lor, actualul guvern român este denumit frecvent „dictatură”, „mafie” și „globaliști”, o retorică care se aliniază cu opinia oficialilor ruși. De exemplu, Dmitri Medvedev a afirmat că „statul profund a îngropat efectiv democrația” în România, comparând guvernul actual cu regimul lui Nicolae Ceaușescu.
În această atmosferă electorală, forțele antiguvernamentale utilizează imaginea lui Ceaușescu în moduri contradictorii, unii comparând actualul guvern cu regimul anterior, în timp ce alții încearcă să-l reabiliteze pe Ceaușescu, susținând că atât el, cât și Călin Georgescu au fost acuzați fără dovezi. Aceste comparații reflectă o polarizare a discursului politic în România.
Pe măsură ce George Simion avansează în sondaje și promovează campania pentru „restabilirea democrației”, alegerile viitoare devin esențiale pentru poziția României în cadrul NATO. Importanța strategică a României ca hub logistic pe flancul estic al Alianței este subliniată de construcția celei mai mari baze militare europene lângă Constanța. În timp ce Simion susține NATO și garanțiile de securitate pentru Ucraina, Bruxelles-ul va monitoriza atent desfășurarea alegerilor, având în vedere temerile legate de influența Kremlinului în interiorul Uniunii Europene.
