Impactul devastator al armelor nucleare asupra orașelor
Acum 80 de ani, începutul erei atomice a fost marcat de bombardarea orașului japonez Hiroshima de către un bombardier american B-29. Deși acest moment este bine cunoscut, prima descriere tehnică a unei arme nucleare utilizabile pe câmpul de luptă a fost redactată anterior, în Marea Britanie, prin memorandumul Frisch-Peierls din 1940. Scris de experții Otto Frisch și Rudolf Peierls, acest document a propus crearea unei bombe cu uraniu îmbogățit, capabilă să fie lansată dintr-un avion.
În memoriul lor, cei doi cercetători au avertizat asupra puterii devastatoare a exploziei, care ar putea distruge viața într-o zonă extinsă, cu impact major asupra centrelor orașelor mari. Contaminarea radioactivă rezulta inevitabil, iar persoanele care ar intra în zona afectată ar avea șanse minime de supraviețuire, chiar și la câteva zile după explozie.
Dimensiunea distrugerii cauzate de armele nucleare
Atacurile de la Hiroshima și Nagasaki au demonstrat efectele catastrofale ale bombelor atomice, provocând moartea imediată a 100.000 de oameni, majoritatea civili, și alte sute de mii de decese în anii următori. Energia eliberată de aceste bombe era echivalentă cu 16 și, respectiv, 20 de kilotone de TNT, o forță suficientă pentru a încheia cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, în comparație cu arsenalul nuclear actual, aceste arme erau relativ slabe.
Alexandra Bell, președinta organizației Bulletin of the Atomic Scientists, a subliniat că actualele arme nucleare, cum ar fi focoasele termonucleare W76, sunt de șase ori mai puternice decât bomba de la Hiroshima. O singură rachetă cu o astfel de focoasă, lansată asupra unui oraș de mărimea Londrei, ar putea provoca un sfert de milion de victime, evidențiind astfel potențialul devastator al armelor nucleare contemporane.
Impactul devastator al armelor nucleare asupra orașelor mari
Un studiu recent subliniază capacitatea devastatoare a armelor nucleare, sugerând că detonarea unei rachete balistice intercontinentale moderne, precum RS-28 Sarmat („Satan 2”) a Rusiei, ar putea duce la pierderi umane catastrofale. Dacă toate focoasele nucleare ale acestei rachete ar cădea asupra unui oraș de mărimea Londrei, estimările sugerează că milioane de oameni ar fi uciși sau răniți.
În prezent, nouă țări dețin arme nucleare, inclusiv Marea Britanie, care își planifică modernizarea arsenalului. S.U.A. și Rusia dețin împreună aproximativ 90% din arsenalul nuclear global, având fiecare în jur de 4.000 de focoase nucleare. Această acumulare de arme a generat o cursă a înarmării nucleare care este considerată mai periculoasă decât criza rachetelor cubaneze din 1962.
Consecințele utilizării armelor nucleare sunt devastatoare, iar oamenii de știință s-au întrebat încă de la început dacă astfel de arme ar trebui vreodată folosite. Starea geopolitică actuală este descrisă ca fiind extrem de riscantă, crescând pericolele la nivel mondial, conform unor experți în domeniu.