„`html
Motivația din spatele planului lui Ceaușescu de a încrucișa urșii
Nicolae Ceaușescu, cunoscut pentru pasiunea sa exagerată pentru vânătoare, a avut o idee neobișnuită legată de urși. În urma unei vizite la Târgul Internațional București din 1978, unde a observat o blană de urs brun din Alaska, mult mai mare decât cele din Carpați, Ceaușescu a fost impresionat. Aceasta l-a determinat să se gândească la un plan prin care să îmbunătățească specia de urși din România.
„Ia să vedeți voi cum putem să aducem din Alaska una sau două perechi de urși, să-i încrucișăm cu ai noștri, astfel ca noi să avem cei mai mari urși din lume!” a declarat el, conform mărturiilor celor care au fost prezenți. Această afirmație ilustrează ambiția sa de a avea cele mai mari exemplare de urși, în contextul unei competiții cu alți lideri comuniști din Europa.
Impactul ambiției personale asupra deciziilor de vânătoare
Ambiția lui Ceaușescu nu era doar despre a vâna, ci și despre a se compara cu ceilalți lideri comuniști. „Nicolae Ceaușescu nu era indiferent nici față de rezultatele pe care le obțineau la vânătoare ceilalți șefi de partide din țări comuniste din Europa. Intrase cu ei într-o competiție permanentă,” afirma inginerul silvic Vasile Crișan. Această dorință de a depăși performanțele altora a condus la măsuri extreme și, uneori, absurde în domeniul vânătorii.
„`
Motivul pentru care Ceaușescu a vrut încrucișarea urșilor din Alaska cu cei din Carpați
În anii ’80, Nicolae Ceaușescu a decis să aducă o pereche de urși bruni din Alaska în România, având în vedere ideea de a încrucișa aceștia cu urșii din Munții Carpați. Această inițiativă a fost pusă în practică fără a fi contestată, specialiștii silvici fiind solicitați să elaboreze un plan pentru amenajarea unui țarc special pentru urși, situat în județul Argeș.
După lungi negocieri cu părțile americane, în 1982, urșii au fost aduși în România, iar pentru îngrijirea lor au fost angajați un medic veterinar și patru muncitori. Urșii beneficiau săptămânal de o dietă variată, incluzând 60 kg de carne, 70 kg de pâine, rădăcinoase, fructe și brânză. În contrast, populația română se confrunta cu dificultăți în accesul la alimente.
Costurile acestei acțiuni au fost semnificative, estimându-se că proiectul a consumat aproximativ 10 milioane de lei, o sumă considerabilă pentru acea perioadă, când România se confrunta cu probleme economice severe. După șapte ani de încercări de încrucișare, nu s-a obținut nicio progenitură, ceea ce a fost considerat un eșec, având în vedere că obiectivul era, în fond, un moft al lui Ceaușescu.
În cele din urmă, după evenimentele din decembrie 1989, urșii din Alaska au fost predați unei grădini zoologice, unde li s-a asigurat un mediu adecvat.
