Invadarea Groenlandei de către Trump: Cele mai scurte perspective de război
În 1951, Statele Unite și Danemarca au semnat un acord prin care SUA se angajau să protejeze Groenlanda de orice atac. Săptămâna aceasta, Donald Trump a provocat controverse în Europa, sugerând posibilitatea folosirii forței militare pentru a anexa Groenlanda, un teritoriu autonom danez cu 57.000 de locuitori.
Groenlanda, o insulă strategică bogată în resurse, a fost de mult timp pe radarul lui Trump. Deși o confruntare militară ar fi inevitabil în favoarea SUA, Danemarca ar putea căuta asistență juridică pentru a determina obligațiile internaționale în cazul unui atac. Copenhaga ar putea explora dacă Uniunea Europeană sau NATO ar interveni în apărarea Groenlandei, având în vedere tratatul din 1951.
Statele Unite dispun de un buget de apărare de 948 de miliarde de dolari și de 1,3 milioane de soldați, în timp ce Danemarca are doar 17.000 de soldați și un buget de 9,9 miliarde de dolari, majoritatea echipamentului greu fiind trimis Ucrainei. Un expert danez a declarat că, în cazul unei invazii, Groenlanda nu are capacitate defensivă, iar conflictul ar putea deveni „cel mai scurt război din lume”.
În ciuda controverselor, oficialii danezi au reacționat cu prudență. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a organizat o întâlnire cu liderii de partid pentru a discuta despre situație, iar ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen a subliniat că Danemarca „nu are ambiția de a escalada un război al cuvintelor” cu Trump.
În concluzie, acordul din 1951 impune SUA să apere Groenlanda, având în vedere incapacitatea militară a Danemarcei de a face față unei potențiale agresiuni, ceea ce ridică întrebări serioase despre implicațiile unei astfel de amenințări și despre viitorul relațiilor dintre cele două națiuni.
Invadarea Groenlandei de către Trump: O perspectivă militară și diplomatică
Kristian Søby Kristensen, cercetător principal la Centrul pentru Studii Militare al Universității din Copenhaga, a subliniat că, în cazul unei tentative de invazie a Groenlandei de către Statele Unite, întrebarea centrală ar fi cu cine s-ar confrunta armata americană, având în vedere că forțele sale sunt deja prezente pe insulă.
După încheierea Războiului Rece, Statele Unite și-au diminuat semnificativ prezența militară în Groenlanda, dar o stație radar de avertizare timpurie rămâne operațională la baza Pituffik, crucială pentru detectarea amenințărilor aeriene, inclusiv rachete balistice. În contrast, armata daneză nu este echipată sau antrenată pentru a face față unei invazii americane, axându-se mai mult pe activități de rutină în timp de pace.
Recent, ministrul danez al apărării a anunțat un pachet de cheltuieli pentru apărare, destinat în principal achiziționării de drone și modernizării infrastructurii militare, ca răspuns la solicitările Statelor Unite, inclusiv cele din timpul mandatului lui Trump. Această inițiativă face parte dintr-o strategie mai amplă de a încuraja Danemarca să-și sporească cheltuielile pentru apărarea Groenlandei.
Contextul militar al Danemarcei
Deși forțele armate daneze sunt semnificativ mai mici decât cele ale Statelor Unite, Danemarca a crescut cheltuielile pentru apărare, depășind obiectivele NATO. Cu toate acestea, stocurile de armament danese au fost reduse prin donații către Ucraina, iar echipamentele donate ar fi inadecvate în cazul unei invazii americane. Søby Kristensen a menționat că războiul terestru în Groenlanda ar fi inutil, având în vedere condițiile geografice, iar orice acțiune militară ar necesita suport aerian sau maritim.
Dacă Danemarca ar trebui să facă față unei astfel de provocări, ar putea solicita ajutorul Uniunii Europene, care a declarat că nu va permite o acaparare a teritoriului. Această situație subliniază complexitatea relațiilor internaționale și provocările legate de securitate în regiune.
Posibile implicații ale unei invazii a Groenlandei de către SUA
O eventuală invazie „extrem de teoretică” a Groenlandei de către Statele Unite ar putea activa clauza de asistență reciprocă a Uniunii Europene, conform articolului 42 alineatul (7) din tratat. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că, în acest context, Danemarca ar putea căuta sprijin militar din partea UE. Totuși, un expert de la Centrul pentru Securitate, Diplomație și Strategie din Bruxelles, a menționat că această clauză „este lipsită de sens în forma sa actuală, deoarece nu există o forță militară reală în spatele ei”.
De asemenea, nu este clar dacă Danemarca, membru fondator al NATO alături de SUA, ar putea invoca articolul 5 al Alianței în fața unei invazii din partea unui alt aliat. Agathe Demarais, expertă în politici la European Council on Foreign Relations, a comentat că o astfel de situație ar implica un membru NATO anexând teritoriul altui membru NATO, ceea ce ar crea un precedent fără precedent și „nu are niciun sens”.
Contextul geopolitic al Groenlandei
Discuțiile despre Groenlanda nu sunt doar teoretice; ele subliniază o competiție mai amplă pentru resurse naturale, rute comerciale mai rapide și baze militare în regiune. Aceste aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea intereselor strategice ale marilor puteri în această zonă.