De ce nu au tras avioanele de luptă în drona care a survolat estul României
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat într-o emisiune la Digi24 motivele pentru care avioanele de luptă nu au tras asupra dronei rusești care a survolat estul României. Potrivit acestuia, piloții, atât români, cât și germani, au întâmpinat dificultăți în interceptarea dronei, care dispărea frecvent de pe radar.
„Piloții nu au nevoie de alt ordin de a doborî aparatul de zbor decât de la comandantul misiunii. Trebuie să vadă acea dronă, să aibă contact vizual, să o prindă cu radarul avionului”, a subliniat Moșteanu. El a menționat că drona, fabricată din spumă poliuretanică, are o amprentă radar foarte mică, ceea ce îngreunează detectarea acesteia. „Radarele pe care le avem sunt concepute să detecteze avioane, nu drone de acest tip”, a explicat ministrul.
Moșteanu a adăugat că, deși există un sistem anti-dronă în România, integrarea acestuia în sistemul NATO reprezintă o provocare. „Piloții aveau aprobarea de a doborî drona, dar au avut dificultăți în a o localiza pe radar”, a declarat acesta, evidențiind complexitatea situației, având în vedere că în zona respectivă există și eoliene care pot complica detectarea.
În concluzie, dificultățile în interceptarea dronei și necesitatea de a avea contact vizual au fost motivele principale pentru care avioanele de luptă nu au tras. „Este un spațiu foarte aglomerat pentru radar în Dobrogea și din cauza eolienelor. N-au avut timp, n-au avut contact vizual”, a concluzionat ministrul Apărării.
Decizia privind neangajarea în confruntare cu drona
Recent, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat de ce avioanele de luptă nu au deschis focul asupra dronei care a survolat estul României. El a subliniat că nu se poate trasa fără a evalua consecințele, întrucât România nu se află în stare de război. Aceasta este o situație diferită față de țările aflate în conflict, care sunt dispuse să riște mai mult.
Moșteanu a menționat că riscurile sunt asimetrice, iar utilizarea armelor de pe avioane ar putea genera pagube colaterale, cum ar fi rănirea unor civili. El a adăugat că, deși România și aliații săi din estul Europei dispun de capacități de apărare anti-aeriană, acestea nu acoperă fiecare metru de graniță.
Provocările integrării sistemelor antidronă
Ministrul a subliniat importanța sistemului antidronă primit de România, care a fost testat cu succes în Ucraina. Provocarea principală rămâne integrarea acestui sistem în structurile de comandă și control ale NATO. Moșteanu a explicat că, în contextul războiului din Ucraina, soluțiile aplicate acolo sunt diferite, iar România trebuie să se alinieze standardelor NATO.
Decizia de a nu trasa rachete
Ionuț Moșteanu a afirmat că militarii au avut toate informațiile necesare pentru a lua o decizie prudentă. Conform acestuia, nu se poate trasa cu rachete deasupra României în orice condiții. Piloții și personalul militar au autorizația de a interacționa cu dronele, dar decizia finală de a trasa este a comandantului misiunii, asigurând astfel o abordare responsabilă.
În concluzie, Moșteanu a subliniat că este esențial ca Rusia să se retragă din Ucraina, pentru a preveni suferințele cauzate de ambițiile dictatoriale ale liderului rus.
De ce nu au fost doborâte dronele care au survolat estul României
În contextul recentelor incidente cu drone care au survolat estul României, deputatul Ionuț Moșteanu a explicat motivele pentru care avioanele de luptă nu au intervenit. El a subliniat că este esențial să se ia în considerare consecințele oricărei acțiuni militare.
„Nu putem să tragem fără a ne gândi la consecințe”, a declarat Moșteanu, evidențiind complexitatea situației actuale. De asemenea, el a menționat că Ministerul de Externe a luat măsuri diplomatice, chemând ambasadorul rus și înaintând un protest în urma incidentelor.
Moșteanu a subliniat importanța NATO ca cea mai mare putere militară, care asigură protecția României și a aliaților săi. „Rusia trebuie să se uite atent la NATO”, a adăugat el, făcând apel la o rezolvare a conflictului din Ucraina, care afectează atât populația ucraineană, cât și pe cea rusă.
Reacțiile la aceste incidente sunt variate, iar discuțiile despre capacitatea de apărare a României continuă să fie un subiect de interes, subliniind necesitatea de a aborda în mod serios amenințările din regiune.
