Renașterea sectorului de apărare al Germaniei din industriile feroviare și auto
Timp de trei generații, familia Liebig din Görlitz a construit vagoane de tren în fabrica deținută anterior de Alstom. Recent, uzina cu o istorie de 176 de ani a fost preluată de o companie din domeniul apărării, ceea ce va transforma producția de la trenuri la armament. Alstom a decis să închidă fabrica din cauza costurilor ridicate și a mutat producția în țări cu salarii mai mici.
Carsten Liebig, un fost angajat al uzinei, a exprimat tristețea sa legată de necesitatea de a produce armament, deși speră că noul acord dintre Alstom și KNDS va păstra locurile de muncă pentru 350 din cei 700 de angajați. Această schimbare reflectă o tendință îngrijorătoare în Germania, unde închiderea fabricilor din industriile auto și inginerie mecanică a dus la pierderi masive de locuri de muncă.
Reînarmarea Germaniei a fost văzută ca o oportunitate de recuperare, în special în contextul în care aproape un sfert de milion de locuri de muncă din sectorul industrial au dispărut în timpul pandemiei. Primarul din Görlitz, Octavian Ursu, a subliniat că alte orașe ar putea experimenta un proces similar de tranziție industrială.
Cheltuielile de apărare au crescut cu aproape 80% din 2020, atingând peste 90 de miliarde de euro anul trecut, conform estimărilor NATO. Companiile din sectorul de apărare, precum Rheinmetall și Thyssenkrupp, au creat 16.500 de locuri de muncă noi, cu planuri de a angaja încă 12.000 de persoane până în 2026. Provocarea majoră va fi găsirea și instruirea forței de muncă necesare pentru a sprijini această expansiune.
Astfel, închiderea unei fabrici de mașini poate deschide calea pentru o uzină de tancuri, semnificând o transformare semnificativă în peisajul industrial al Germaniei.
Renașterea sectorului de apărare al Germaniei
Germania își transformă industria de apărare prin preluarea fabricilor redundante din sectorul auto, în special în contextul creșterii cererii pentru echipamente militare. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că intenția companiei este de a transforma o fabrică de automobile din Osnabrück într-o uzină de tancuri sau muniție, având comenzi în așteptare de 55 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, această expansiune a sectorului de apărare nu va putea salva toți angajații care urmează să fie concediați din industria auto din Europa. De asemenea, reacțiile populației germane față de inițiativa de reînarmare și sprijinul militar acordat Ucrainei sunt mixte. Unii, precum Sebastian Wippel, se îngrijorează de destinația armelor produse, întrebându-se dacă tancurile vor fi vândute sau donate Ucrainei.
În contrast, premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, susține transformarea fabricii din Görlitz, considerând-o o oportunitate pentru oraș și pentru crearea de locuri de muncă stabile. Cu toate acestea, există temeri legate de sustenabilitatea acestor locuri de muncă în contextul unei posibile scăderi a conflictelor armate. Axel Drescher, reprezentant al sindicatului IG Metall, a exprimat îngrijorarea că producția de tancuri ar putea să nu fie un job pe termen lung.
În concluzie, în timp ce sectorul de apărare al Germaniei se dezvoltă rapid, provocările legate de locurile de muncă și percepția publicului asupra militarizării rămân teme de discuție importantă.
