Decizia Înaltei Curți privind conducerea sub influența drogurilor
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat recent aspectele legate de consumul de substanțe interzise la volan, subliniind importanța expertizei medico-legale în stabilirea dacă un șofer se află „sub influența” drogurilor. Aceasta a fost o decizie așteptată, având în vedere confuziile apărute în trecut în jurul sintagmei „sub influența”.
Medicul legist Gabriel Gorun a explicat că pentru a stabili dacă un șofer era sub influența drogurilor, este esențial să se demonstreze nu doar prezența substanțelor interzise în organism, ci și impactul acestora asupra capacității de a conduce. Conform deciziilor anterioare, era suficient ca analizele să arate prezența unei substanțe pentru a considera șoferul vinovat. Totuși, această abordare a fost contestată, iar instanțele deseori nu luau în considerare expertizele medico-legale, deciziile fiind adesea opuse concluziilor acestora.
Pe 27 ianuarie 2025, Înalta Curte a subliniat că expertiza medico-legală devine crucială, deoarece se va evalua dacă substanțele respective au afectat capacitatea șoferului de a conduce în siguranță. Aceasta va implica corelarea informațiilor din mai multe surse, inclusiv observațiile polițiștilor despre comportamentul șoferului la momentul opririi, precum și rezultatele examenului clinic efectuat de un medic.
Decizia Curții Supreme a generat controverse, iar procurorii s-au arătat îngrijorați de potențiala tergiversare a dosarelor penale legate de consumul de droguri la volan, solicitând modificări urgente ale legislației în vigoare.
Decizia Înaltei Curți privind expresia „sub influența” drogurilor
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au tranșat o chestiune controversată legată de interpretarea sintagmei „sub influența” drogurilor în contextul legal. Aceștia au analizat opiniile specialiștilor din domeniu, inclusiv ale medicilor legiști și ale procurorilor, pentru a stabili criteriile necesare în evaluarea stării unui șofer.
În decizia dată pe 27 ianuarie, judecătorii au concluzionat că este esențial să se constate nu doar prezența substanței psihoactive în probele biologice, ci și dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce. „Este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, se arată în minuta deciziei.
Propuneri de clarificare legislativă
Procurorul General al României, Alex Florența, a propus înlocuirea sintagmei „sub influența” cu o formulare mai precisă, care să reflecte depistarea substanțelor psihoactive în sânge. Această schimbare legislativă ar avea rolul de a elimina dezbaterile legate de influența efectivă a substanțelor asupra capacității de conducere, oferind mai multă siguranță pe străzi.
Florența a subliniat că „ar trebui să fie în sensul depistării în sânge a unor substanţe psihoactive ca şi formulă a textului de lege”, ceea ce ar facilita acțiunile legale împotriva celor care conduc sub influența acestor substanțe.
Impactul asupra procesului penal
În contextul actual, Parchetul General a avertizat că obținerea certificatului de expertiză medico-legală poate dura între unu și doi ani, ceea ce ar putea tergiversa dosarele penale. Medicii legiști au expus că numărul testelor pozitive este semnificativ, iar expertizele necesare nu vor crește exponențial, contrar argumentelor invocate.
Decizia Înaltei Curți și propunerile de reformă legislative sugerează o schimbare de paradigmă în abordarea cazurilor de conducere sub influența substanțelor psihoactive, având ca scop îmbunătățirea siguranței rutiere și eficientizarea procesului judiciar.
Decizia Înaltei Curți privind influența drogurilor asupra șoferilor
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au clarificat modul în care se stabilește dacă un șofer se află sub influența substanțelor psihoactive. Aceștia subliniază că efectele acestor substanțe pot reduce timpii de reacție ai șoferilor și pot afecta capacitatea de a evalua corect riscurile, având un impact semnificativ asupra siguranței rutiere.
Motivarea instanței evidențiază că efectele psihoactive nu persistă pe întreaga durată în care substanța poate fi detectată în probele biologice. Judecătorii afirmă că aceste efecte sunt resimțite la nivelul creierului și depind direct de concentrația substanței în sângele care irigă creierul și structurile nervoase.
De asemenea, Înalta Curte a subliniat importanța studiilor științifice care demonstrează că efectele substanțelor psihoactive sunt limitate în timp. Această concluzie este esențială pentru a evita interpretările greșite care ar putea duce la aplicarea unor măsuri disproporționate. Instanța a concluzionat că a considera că pericolul pentru siguranța traficului rămâne până la eliminarea completă a substanței din organism ar contrazice cercetările științifice unanim acceptate.