Candidatura lui Călin Georgescu la președinție, probabil, respinsă
Cotidianul britanic Financial Times informează că, potrivit unor surse, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România va fi, cel mai probabil, respinsă. Aceasta se datorează unei anchete penale deschise pe numele său.
Un înalt oficial român a declarat că guvernul de la București este îngrijorat de sprijinul pe care Georgescu îl primește din partea SUA. Financial Times subliniază că, în ciuda presiunilor din partea Rusiei și Statelor Unite, autoritățile române par hotărâte să-l împiedice pe Georgescu, un suveranist de 62 de ani, să candideze.
Articolul menționează că Georgescu beneficiază de sprijinul activ al unor influenți din SUA, dar și al Moscovei. În plus, agenția rusă de informații externe SVR a declarat că ancheta penală împotriva lui Georgescu este parte a unui „război” împotriva liderilor anti-sistem care susțin administrația Trump.
În context, acuzațiile împotriva lui Georgescu includ infracțiuni grave, precum tentativa de a submina ordinea constituțională, ceea ce ar putea atrage o pedeapsă de peste 10 ani de închisoare. De asemenea, un înalt oficial român a subliniat că, dacă România va formula acuzații împotriva sa, va acționa pentru a-și apăra suveranitatea.
Probabilitatea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu
Potrivit unei analize realizate de Financial Times, candidatura lui Călin Georgescu la președinția României este susceptibilă de a fi respinsă. Bucureștiul pare hotărât să împiedice avansarea sa în ciuda presiunilor venite din partea Rusiei și SUA, care s-ar putea opune acestei decizii.
Contextul sprijinului internațional
Administrația de la București este îngrijorată de sprijinul pe care Georgescu îl primește din partea SUA, în timp ce acesta neagă orice legătură cu Moscova. Cu toate acestea, el a recunoscut că a avut întâlniri cu Dugin, un susținător al politicii expansioniste a Rusiei în Ucraina.
Cariera lui Călin Georgescu și controversele asociate
Povestea profesională a lui Georgescu este considerată a fi plină de lacune și detalii neclare. După absolvirea facultății în 1986, a afirmat că a acumulat experiență în urma unor „misiuni” în Marea Britanie și SUA, însă aceste călătorii erau strict controlate de Securitate în perioada regimului Ceaușescu.
În anii 2000, Georgescu a locuit majoritar în Austria, iar ulterior a ocupat funcții în organizații internaționale. Opiniile sale au deviat spre radicalism în timpul pandemiei Covid-19, manifestându-se împotriva restricțiilor și a mandatelor de vaccinare. De asemenea, el a făcut afirmații controversate, cum ar fi cele referitoare la „nanocipuri” în băuturile carbogazoase.
Întoarcerea în România și planurile electorale
Georgescu s-a întors în România în 2021 și își pregătește candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024, sub motto-ul „apă, hrană, energie”. Deși nu există dovezi clare care să sugereze că ar fi fost agent al serviciilor secrete, arhivele CNSAS nu oferă informații exhaustive despre toți agenții regimului comunist, lăsând loc pentru speculații.
Candidatura lui Călin Georgescu la președinție, sub semnul întrebării
Conform unei analize publicate de Financial Times, candidatura lui Călin Georgescu la funcția de președinte ar putea fi respinsă, Bucureștiul fiind determinat să împiedice această posibilitate, în ciuda presiunilor exercitate de Rusia și Statele Unite.
Corneliu Bjola, profesor român de diplomație digitală la Universitatea Oxford, a subliniat legătura lui Georgescu cu Alexandr Dughin, un personaj supus sancțiunilor de către SUA și UE, ceea ce ridică întrebări asupra intențiilor sale politice. Bjola a afirmat că întâlnirile repetate cu Dughin necesită, probabil, aprobarea serviciilor de securitate ruse.
În timp ce guvernul român caută o strategie, un oficial occidental a declarat că Bucureștiul „luptă acum pe două fronturi”, având în vedere sprijinul informațional din partea SUA pentru Georgescu. Vicepreședintele american JD Vance a criticat recent anularea alegerilor din România, iar agenția de spionaj rusă a susținut că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a jucat un rol important în blocarea candidaturii lui Georgescu.
Un purtător de cuvânt al lui von der Leyen a respins aceste acuzații, considerându-le false, în timp ce oficiali americani au subliniat că situația din România este un exemplu al modului în care democrația este subminată în rândul aliaților europeni.