Digitalizarea cazurilor de canibalism din timpul Holodomorului
Ministerul Afacerilor Interne din Ucraina, în colaborare cu Muzeul Holodomorului-Genocid, a finalizat digitalizarea a 1.022 de cazuri penale de canibalism și peste 1.000 de cazuri de devorare a cadavrelor din arhivele istorice referitoare la Holodomorul din 1932-1933. Materialele fotocopiate sunt acum disponibile pe o hartă digitală care ilustrează geografia acestor cazuri, așa cum au fost înregistrate de autoritățile punitive sovietice în acea perioadă. Informațiile sunt prezentate de Ukrainska Pravda.
Harta digitală include și detalii despre documentele distruse de autoritățile sovietice în 1956, informații ce au fost păstrate în așa-numitele liste selective pentru distrugere. „Aceste materiale demonstrează că foametea a fost un instrument deliberat utilizat pentru a subjugă poporul ucrainean. Trebuie să ne amintim acest lucru și să nu renunțăm niciodată la libertatea noastră”, a afirmat Ihor Klimenko, șeful Ministerului Afacerilor Interne.
Klimenko a subliniat că aceste cercetări confirmă particularitățile politicii genocidale ale imperiului sovietic față de Ucraina și contestă mitul rus al foametei care a afectat întreaga Uniune Sovietică. Arhiva ministerului urmează să finalizeze conversia documentelor pe hârtie în format digital. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a început să verifice și să adauge informații despre cazuri de canibalism din alte surse, inclusiv arhive, muzee și mărturii ale martorilor oculari.
Ucrainenii au posibilitatea de a adresa întrebări dezvoltatorilor hărții, de a face sugestii pentru modificări sau de a trimite informații suplimentare. Harta genocidului Holodomor a fost publicată pentru a respecta cerințele legii referitoare la accesul la arhivele autorităților represive ale regimului comunist.
Holodomor: O catastrofă națională
Holodomorul, cunoscut și sub denumirea de foametea ucraineană, a avut loc între 1932 și 1933 și este considerat una dintre cele mai grave catastrofe naționale din istoria modernă a Ucrainei, cu un număr estimat de 10 milioane de victime. Deși foametea din Ucraina a fost parte a unei crize mai ample care a afectat și alte regiuni ale Uniunii Sovietice, Holodomorul se referă în mod specific la evenimentele care au avut loc în teritoriile populate de etnicii ucraineni.
Cercetătorii sunt unanimi că foametea a fost rezultatul politicilor agricole adoptate de guvernul sovietic și de Stalin, mai degrabă decât o consecință a unor cauze naturale. Holodomorul este adesea definit ca „genocidul ucrainean”, implicând faptul că a fost planificat de autorități cu scopul de a distruge națiunea ucraineană ca entitate politică și socială. Deși istorici dezbat încă dacă aceste politici se încadrează sub incidența Convenției privind genocidul, mai multe țări au recunoscut Holodomorul ca genocid. La 28 noiembrie 2006, parlamentul Ucrainei a adoptat o rezoluție care afirmă că foametea forțată din perioada sovietică a constituit un act de genocid împotriva poporului ucrainean.